Romania sta ca pe ace in asteptarea lunii decembrie. Atunci, poate, oficialii UE vor da OK-ul unui calendar actualizat al aderarii, o foaie de drum asemenea celei de care au beneficiat statele ce se vor integra in 2004. Intre timp, trage tare sa deschida toate capitolele de negociere. Aflate intr-o cu totul alta pozitie, Ungaria si Slovenia isi permit sa puna conditii. Inchiderea negocierilor de aderare in cazul acestor doua tari se anunta mai dificila decat se crezuse initial.
Declaratiile fostului prim-ministru al Ungariei agita spiritele la Bruxelles. Acum lider al unui important grup parlamentar, Victor Orban ameninta blocarea negocierilor de aderare. Pentru a se potrivi modelului UE, Constitutia tarii trebuie amendata. Votul grupului parlamentar condus de Orban este decisiv, dar si conditionat de clarificarea unor subiecte delicate de pe agenda negocierilor. Primul se refera la posibilitatea cetatenilor straini de a cumpara pamant. Conservatorii lui Orban nu agreeaza ideea liberalizarii pietei terenurilor in lipsa unui cadru legal in favoarea cetatenilor maghiari. Urmatoarele puncte ramase in suspensie vizeaza cresterea cu 300% a salariilor in 2003, precum si mentinerea subventionarii industriei si agriculturii, pentru a face fata concurentei vest-europene in primii ani dupa aderare.
In 2001, Ungaria a castigat titlul de cea mai dinamica economie estica. In contextul recesiunii mondiale si-a dublat PIB-ul, cresterea medie fiind peste cea din UE. Dezvoltarea sectoarelor telecomunicatiilor si IT-ului au propulsat Ungaria pe locul 25 in topul tarilor membre OECD la capitolul tehnologia informatiei. Invariabil, rapoartele Comisiei Europene situeaza tara vecina pe pozitia de lider a celor zece state aliniate pentru admiterea in primul val.
Asadar, Ungaria se afla pe ultima suta de metri. In decembrie ar trebui sa finalizeze toate capitolele de negociere, pentru ca in 2004 sa devina membru plin al clubului celor mai bogate tari de pe continentul european. Iata insa ca finalul, departe de a fi batut in cuie, ramane deschis.

Slovenii nu inghit galusca

In aceeasi situatie se afla si Slovenia. Numai ca de data aceasta, nu opozitia parlamentara tulbura incheierea negocierilor de aderare, ci insusi partidul de guvernamant. Nu pana de mult, intrebarea „Oare intrarea in UE chiar merita efortul depus?” primea ca raspuns din partea guvernului sloven un „Da” raspicat. Erau vremurile in care Slovenia conta pe un sprijin financiar anual post-integrare de 3% din PIB-ul sau (19 mld. USD). Intre timp, datele problemei s-au schimbat. Comisia Europeana si-a modificat oferta. Cele trei procente au intrat serios la apa. Slovenia va primi anual, ca ajutor post-integrare, circa 0,6% – 0,7% din PIB. Si ca pastila sa ramana pana la capat amara, proaspat admisa in UE va incepe sa contribuie, inca din primul an la bugetul comun. Paradoxal, dar ghinionul vine din ceea ce altadata a purtat noroc. Economia slovena functioneaza prea bine. Aceasta este aprecierea Comisiei Europene, iar datele statistice o fundamenteaza pe deplin. PIB-ul Sloveniei reprezinta 71% din media vest-europeana si sunt toate sansele sa ajunga foarte curand la 75%.
Pentru sloveni, fondurile structurale sunt principalul beneficiu de care se vor bucura in cazul admiterii in UE. „O asemenea reducere a finantarilor pune in pericol intregul proces de aderare, institutiile pe care noi le-am creat, la recomandarea si cu fondurile primite pana acum din partea UE”, afirma Igor Strmsik, negociatorul-sef al Sloveniei in relatia cu UE. Se refera la cele 0,3% din PIB primite anual pentru adoptarea aquis-ului comunitar si constructia institutionala. Ca Slovenia este un foarte bun negociator si-si vede strict de interesul propriu o demonstreaza si demersurile pentru primirea de ajutoare regionale. Traditional, Slovenia nu este impartita in regiuni. Populatia, circa doua milioane de locuitori, si dezvoltarea economica nu justifica o asemenea impartire. Cu toate acestea, face presiuni in cadrul negocierilor de aderare pentru a-i fi recunoscute trei regiuni. Totul pentru 135 de miliarde de euro pe an.
Finantarea post-aderare nu este numai problema Sloveniei. Din 2004, data aderarii, pana in 2006 fondurile destinate noilor veniti vor fi cu mult sub ceea ce primesc in prezent cei mai saraci patru membri ai UE. Chiar si dupa 2006, cu greu se pot astepta sa li se aloce mai mult de 55% din ajutorul pe cap de locuitor de care beneficiaza Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda, „saracii” Europei unite.
Desi departe inca de agitatia imediat premergatoare aderarii, Romania nu este relaxata. Pe masura ce devine din ce in ce mai evident ca statele din primul val vor accede in UE pe pozitii de inegalitate cu tarile membre, ingrijorarea Guvernului de la Bucuresti creste. Romania si Bulgaria ar putea avea ingratul statut de membrii de rang trei.    

Motivele boicotarii negocierilor de aderare la UE
Ungaria – partidul conservator, condus de Victor Orban, se declara impotriva:
· legii privind posibilitatea cetatenilor din UE de a cumpara terenuri in Ungaria;
· conditiilor impuse de UE in ceea ce priveste stoparea subventionarii activitatilor agricole si industriale; in prezent, Ungaria acorda cele mai mari subventii din zona producatorilor agricoli si refuza sa renunte la facilitatile fiscale si vamale destinate parcurilor industriale;
· politicii de austeritate recomandate de institutiile financiare internationale.

Slovenia – partidul de guvernamant conditioneaza finalizarea negocierilor de:
· revenirea la cota anuala de 3% din PIB in ceea ce priveste fondurile structurale, de care Slovenia ar trebui sa beneficieze in primii ani dupa aderare;
· primirea de ajutoare regionale.