Ungaria se pregătește să ridice problema din Transcarpatia la summitul NATO care va avea loc, conform planurilor, în luna iunie, a aflat ziarul ”Magyar Nemzet” din surse diplomatice. Kievul se zbate din ce în ce mai mult în încleștarea politicii mondiale: dorește să se apropie de NATO, în timp ce în estul Ucrainei situația militară este tot mai ascuțită.

Administrația Biden ar sculpta cu plăcere un vasal anti-Moscova din Ucraina, dar atât Washingtonul cât și Berlinul au dat de înțeles că încă nu a sosit vremea pentru aderarea la NATO. ”Tamponul este tampon”, a spus o sursă diplomatică a ziarului ungar despre Ucraina, care s-a blocat între Occident și Rusia, făcând referire la faptul că președintele Volodimir Zelenski a discutat la telefon, în decurs de o săptămână, și cu președintele american Joe Biden și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în contextul în care relațiile dintre SUA și Rusia, respectiv dintre Ucraina-Rusia se află la un nivel scăzut, iar în Bazinul Donețk tensiunile militare s-au intensificat.

Ambii politicieni l-au asigurat pe Zelenski că vor susține față de Rusia suveranitatea și inviolabilitatea teritorială a Ucrainei. Dmitri Kozak, un oficial de la Kremlin, a declarat joi că va fi începutul sfârșitului Ucrainei, dacă va începe operațiuni militare în Bazinul Donețk. Schimbările câmpului de forță a politicii mondiale va trebui să fie luată în seamă și de Ministerul ungar de Externe atunci când vine în apărarea maghiarilor din Transcarpatia împotriva Kievului.

Ungaria își expune nemulțumirile

Potrivit sursei diplomatice a ziarului ”Magyar Nemzet”, Ungaria se pregătește să ridice, într-o formă tranșantă, nemulțumirile legate de Transcarpatia la summitul NATO planificat să aibă loc în luna iunie, dacă va permite evoluția epidemiei noului coronavirus. În orice caz aceasta ar fi prima călătorie europeană a președintelui Biden. ”Încă nu am ajuns în această etapă a pregătirilor, dar sunt convins că la summit vom ridica într-o anumită formă problema Transcarpatiei”, a afirmat un diplomat ungar. Diplomația ungară și-a exprimat nemulțumirile sale de mai mult timp din cauza expulzării politicienilor Ungariei din Ucraina, persecutării liderilor comunității maghiare din Transcarpatia, intimidării maghiarilor de aici și diminuării drepturilor acestora, cum ar fi și dreptul lor la educație în limba maternă.

”Problema școlii a fost cuprinsă deja în două declarații finale ale NATO”, a precizat ziarului ungar un bun cunoscător al relațiilor ungaro-ucrainene. Specialiștii în acest domeniu susțin că în vara anului trecut a existat o șansă pentru prima întâlnire între premierul Viktor Orbán și Zelenski, însă de atunci situația s-a deteriorat, iar această întâlnire a fost scoasă de pe ordinea de zi, astfel că aproape de doi ani nu s-a reușit organizarea acestei întâlniri la nivel înalt, ceea ce este fără precedent.

Diplomația ungară, care blochează în continuare ședințele Consiliului NATO-Ucraina, consideră că Zelenski nu a fost la înălțimea așteptărilor, deoarece modul în care se raportează față de Transcarpatia nu este cu nimic mai bun decât al predecesorului său Petro Poroșenko. Dar modul cum se raportează Zelenski dă un pic de bătaie de cap ungurilor în NATO. Pentru a-și mări marja de manevră față de Moscova, Zelenski a pledat în aceste zile la NATO pentru acceptarea țării sale în rândul aliaților acestei organizații, însă Washingtonul și Berlinul au dat de înțeles că susțin această năzuință, dar încă nu a sosit timpul pentru asta. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a subliniat recent că maghiarii din Transcarpatia nu au nicio vină pentru procesele care au loc în estul Ucrainei.

”Ungaria așteaptă din partea aliaților săi să spună clar Ucrainei: Premiza unei cooperări mai strânse cu NATO este îndeplinirea angajamentelor asumate, printre care se află și apărarea drepturilor minorităților naționale. Din demersul administrației Biden rezultă, în tot cazul, că la Washington Ucraina este văzută ca un partener inevitabil față de Moscova, deși Biden însuși nu prea vrea să audă des despre numele acestei țări est-europene.

Una dintre cele mai grave acuzații împotriva lui Biden în campania prezidențială din SUA de anul trecut a fost asociată de interesele în Ucraina ale fiului său, Hunter Biden, interese ce au un trecut care merg înapoi până în anii în care tatăl său a fost vicepreședinte al SUA (2009-2017). Hunter Biden – care este în prezent cercetat în Washington – a recunoscut într-un interviu recent că numele său a strălucit ca ”aurul” la compania energetică ucraineană Burisma în 2014, când era membru al Consiliului de Administrație al acestei companii.