Există însă un business deținut de omul de afaceri român care nu cunoaște criza și care este departe de România: Liberty Bank din Georgia.

Pe 19 septembrie 2009, Patriciu a preluat controlul (91,218% din acțiuni) Băncii Poporului din Georgia (People’s Bank of Georgia) prin intermediul vehiculului de investiții Liberty Capital LLC, deținut în totalitate Liberty Investments Holding BV înregistrat în Olanda, tranzacția fiind anunțată cu trei zile mai târziu.

Astăzi, este a patra cea mai mare bancă din Georgia în funcţie de totalul de active şi a treia în ceea ce priveşte numărul de depozite ale clienţilor. Când a cumpărat-o, în luna septembrie, era pe locul al șaptelea după active și pe șase ca număr de depozite.

Cumpărată pe un preț foarte mic

Inițial nu a fost anunțat prețul/acțiune la care s-a încheiat tranzacția, dar Bloomberg scria că, potrivit unor surse din piață, banca georgiană fusese preluată la o cotație cu mai mult de 80% sub prețul mediu de tranzacționare din acea perioadă, iar președintele vehiculului de investiții al lui Patriciu, Lado Gurgenidze, indica o sumă de circa 15 milioane dolari.

Practic, la acea vreme capitalizarea băncii georgiene era de circa 95 milioane de dolari, iar Patriciu ar fi preluat-o pentru numai 15 milioane de dolari, deși capitalizarea pachetului cumpărat era de 87,5 milioane dolari.
De menționat că de când a venit ca proprietar al băncii, Patriciu a reușit să crească performanța băncii (pe anumiți indicatori, cum ar fi depozitele clienților) , chiar cu peste 300%.

Merită adăugat și faptul că Patriciu l-a pus președinte al Liberty Bank pe Lado Gurgenidze,  fost prim ministru georgian și unul dintre cei mai experimentați bancheri din Georgia.

Mărirea și decăderea imperiului Patriciu

În vara anului 1998, Dinu Patriciu stătea gânditor la biroul din vila de pe strada Mircea Eliade nr. 2 (aceeași care peste zece ani avea să devină sediul social al MIC.ro), căutând soluții prin care drepturile sale de acționar minoritar la Bancorex să fie respectate de statul român, în ciuda posibilei decizii de lichidare a băncii. La vremea respectivă, prin Rompetrol deținea 1% din Bancorex.
Fuziunea prin absorbție decisă de conducerea politică îi anula toate drepturile de acționar la cea mai mare bancă din sistem. Pierderea ar fi fost de câteva zeci de milioane de dolari.
Zece ani mai târziu, după ce Dinu Patriciu vânduse The Rompetrol Group către KazMunayGaz pentru suma de 2,2 miliarde de dolari (circa 1,68 miliarde euro), Dinu Patriciu a fost întrebat de reporterii Capital: „Cândva, dețineați acțiuni într-o bancă, ați reușit atunci să vă recuperați eventualele pierderi?“ Zâmbind pe sub mustață, Dinu Patriciu a răspuns: „Dețin și acum acțiuni într-o mare bancă“. Răspunsul sec lăsa să se înțeleagă că ar fi reușit o conversie a acțiunilor, dar mai mult de atât n-a dorit să comenteze.
La fel cum nu a comentat nici atunci când au intrat în faliment Mic.ro și Mac.ro. La fel cum, nici în 1990, când a înființat prima firmă privată din România, Alfa Construct, nu a comentat nimic. Destul de tăcut, milionarul Dinu Patriciu a cunoscut de-a lungul carierei și suișuri, și coborâșuri. Acuzat în ultima perioadă că nu știe să facă afaceri, Dinu Patriciu a întors spatele presei, ieșind chiar și din viața publică (inclusiv negocierile pentru predarea Adevărul Holding le făcea prin telefon).