După mai bine de doi ani de incertitudini şi scenarii în jurul viitorului ultimei sale redute din România, afacerea cu GPL, grupul anglo-olandez Shell a anunţat, săptămâna trecută, semnarea unui acord de vânzare a operaţiunilor locale către compania franceză Rubis.

„Această tranzacţie este în concordanţă cu strategia grupului de a-şi optimiza portofoliul şi de a aduce maximum de valoare atât clienţilor, cât şi acţionarilor“, motivează, într-un limbaj diplomatic, Kamelia Slaveykova, managerul de comunicare pentru centrul şi estul Europei al Shell Downstream. Cu alte cuvinte, piaţa românească nu mai este strategică pentru cea de-a şaptea companie ca mărime din lume.
Acordul semnat de cele două părţi vizează businessurile cu GPL din Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Spania, Elveţia şi, cum era de aşteptat, România. Potrivit oficialilor Rubis, cifra de afaceri totală a operaţiunilor Shell în aceste ţări se ridică la 180 milioane de euro, iar valoarea eventualei tranzacţii din România şi Bulgaria se cifrează la 90 de milioane de euro. Oricum, perfectarea acestei tranzacţii mai are de aşteptat. În primul rând, este nevoie de avizul autorităţilor de reglementare în domeniul concurenţei. Shell Gas România, companie care, împreună cu Transgaz Services SA, este obiectul tranzacţiei cu Rubis, a fost înfiinţată în 1996 ca un joint-venture în care grupul Shell deţine 55% din acţiuni, şi Petrom 45%. Astfel, Petrom are drept de preempţiune asupra părţii deţinute de Shell, la care, în momentul redactării acestui material, nu se ştia dacă va recurge. „Petrom nu a luat nicio decizie în acest sens. Ar putea lua în considerare exercitarea dreptului de preempţiune numai în urma unei analize care, în acest moment, se află în derulare“, a declarat Dan Pazara, director de comunicare al Petrom.

Faptul că Petrom nu s-a grăbit să se declare interesat de acţiunile la care renunţă partenerul său poate avea două explicaţii. Pe de o parte, distribuţia de GPL este o activitate secundară pentru cel mai mare jucător din industria petrolieră locală şi este privită mai mult ca o strategie de marketing decât ca o sursă de profit. 
Pe de altă parte, compania ia în calcul efectele pe care eventuala preluare a participaţiei Shell le-ar putea avea în domeniul concurenţei. Mişcarea ar propulsa Petrom în poziţia de cel mai puternic jucător de pe piaţa de profil, ceea ce ar face improbabilă obţinerea unui aviz din partea Consiliului Concurenţei. Compania Petrom Gas, lansată în 1999, are un număr de 40 de staţii. „O operaţiune de concentrare economică este interzisă dacă se constată că aceasta, având ca efect crearea sau consolidarea unei poziţii dominante, conduce sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia“, explică Mihaela Gegea, consilier în cadrul Consiliului Concurenţei. „Din punctul meu de vedere, Petrom nu va fi interesat de cumpărarea pachetului Shell, ci mai degrabă de vânzarea celui pe care îl deţine împreună cu ei. Explicaţia constă în faptul că Petrom are toate pârghiile să-şi dezvolte şi să-şi optimizeze reţelele sale proprii“, crede Dumitru Becşenescu, preşedintele Antares Group, cu activităţi inclusiv în sectorul GPL.

Deşi afacerea nu este încheiată, teoretic, Rubis poate fi considerat noul proprietar. Cu o cifră de afaceri de 728,5 milioane de euro în 2006, grupul francez operează în Europa, Africa şi Caraibe. Ca urmare a acestei achiziţii, Rubis ar deveni al doilea operator european independent şi liderul pieţelor de profil din România şi Elveţia. Compania şi-a manifestat interesul faţă de Shell Gas încă din anul 2003, când a achiziţionat afacerea din Senegal a concernului anglo-olandez. Deşi, în octombrie 2006, Shell anunţa că nu va vinde businessul din România, iată că oferta partenerului tradiţional (în afară de Senegal, Rubis a mai achiziţionat şi afacerile Shell din Antile şi Guyana) s-a dovedit „une affaire à ne pas refuser“. „Mai multe companii şi-au manifestat interesul pentru afacerea cu GPL a Shell din România. Din discuţii, a reieşit că erau mult mai interesate de acest tip de afaceri decât Shell“, conchide Kamelia Slaveykova. 

 

Shell în România

RETRAGERE În 2003, în cadrul unei ample operaţiuni de restructurare a afacerilor sale globale, Shell vinde 23 de benzinării din România grupului ungar MOL. Retragerea din aceste activităţi continuă în 2004, când sunt vândute alte 59 de staţii aceleiaşi companii. Singura afacere rămâne cea cu GPL, dar compania anunţă că a început negocierile şi pentru vânzarea acesteia.

REZULTATE Grupul anglo-olandez operează în România prin intermediul a două companii, Shell Gas România SA şi Transgas Services SA. Prima a înregistrat în 2006 o cifră de afaceri de peste 65 de milioane de euro, cu 4% mai mult decât în 2005, şi un profit net de 5,2 milioane de euro, în creştere cu 18% faţă de anul anterior.

CONCURENŢĂ Piaţa autohtonă a GPL-ului, estimată la 155 de milioane de euro anul trecut, este disputată de şase jucători: Shell (80 de staţii GPL), Crimbo Gas (180), Butan Gas (150), Lukoil (90), Petrom Gas (40) şi Rompetrol Gas (22).

O piaţă civilizată
«În următoarea perioadă, pe piaţa românească de GPL se va crea o concentrare de forţe, aflată în mâinile celor cu reţele de producţie şi distribuţie puternice. Practic, putem vorbi de o „civilizare“ a pieţei.»
Constantin Tampiza, director general Lukoil România

O nouă tranzacţie?
«Cred că va fi cea mai mare tranzacţie a anului de pe piaţa românească de GPL. Rămâne de văzut şi rezultatul negocierilor dintre Rompetrol Gas şi Crimbo Gas.»
Beniamin Moldvai, director executiv Asociaţia Română a GPL