Sfinții Petru și Pavel. Ce înseamnă dacă tună pe 29 iunie și ce tradiții nu trebuie uitate
Ziua de 29 iunie aduce în calendarul creștin-ortodox prăznuirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, doi stâlpi ai vechii Bisericii, modele de convertire și jertfă. În același timp, în calendarul popular, această zi reprezintă un punct de hotar al verii, moment de început pentru seceriș și de bilanț pentru gospodari.
Această sărbătoare cu adânci rădăcini religioase se împletește armonios cu zeci de tradiții păstrate în memoria satului românesc, unde credința, natura și superstiția formează un limbaj al respectului față de rânduiala lumii.
Petru și Pavel, două vieți marcate de transformare
Sfântul Petru, pescar din Betsaida și frate al Apostolului Andrei, a fost cel mai vârstnic dintre cei doisprezece ucenici ai lui Hristos. A cunoscut slăbiciunea omenească atunci când s-a lepădat de Învățătorul său în noaptea arestării, dar și forța iertării și a misiunii, devenind conducătorul apostolilor după Înălțare.
A predicat în Ierusalim, Asia Mică și, în cele din urmă, la Roma, unde a fost răstignit cu capul în jos, considerându-se nevrednic să moară ca Hristos.
Sfântul Apostol Pavel, fostul prigonitor Saul din Tars, a fost convertit în mod miraculos pe drumul Damascului, într-o întâlnire directă cu Mântuitorul. De la prigonitor a devenit cel mai fervent predicator al Evangheliei printre păgâni.
A scris 14 epistole incluse în Noul Testament și a suferit moarte martirică la Roma, prin decapitare. Amândoi au fost uciși în anul 67, în aceeași zi, motiv pentru care sunt cinstiți împreună.
Ocrotitorii celor închiși și ai celor care caută izbăvire
Faptul că amândoi au cunoscut temnița în numele credinței i-a consacrat, în spiritualitatea românească, drept protectori ai celor lipsiți de libertate. Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel l-a prigonit. Dar amândoi s-au întors cu inimă curată și au fost iertați. De aceea, în multe penitenciare din România, 29 iunie este sărbătoare oficială, în care se fac slujbe speciale și rugăciuni pentru pocăință și îndreptare.
În lumea satului, semnele din natură nu sunt niciodată întâmplătoare. Dacă tună în ziua de Sfinții Petru și Pavel, se crede că nucile și alunele se vor strica în acel an, vor fi roase de viermi și vor cădea înainte de vreme. Este un avertisment ceresc care amintește de fragilitatea rodului și de puterea divină asupra ciclurilor naturii.
Tot în această zi, se spune că nu este bine să scuturi merii, pentru că grindina s-ar putea abate asupra livezilor și a câmpurilor. Focul, torsul și orice activitate domestică care implică zgomot sau agitație trebuie evitate, pentru a nu tulbura liniștea celor plecați în lumea de dincolo.
Licuricii lui Sânpetru și podul dintre lumi
În tradiția populară, Sânpetru este considerat stăpânul fulgerelor și al focurilor cerești. În noaptea sărbătorii, el pocnește din bici, iar scânteile se preschimbă în licurici, creaturi luminoase care, potrivit credinței, îi călăuzesc pe cei pierduți sau pe cei rătăciți în munți și păduri.
Este, de asemenea, momentul în care cucul și privighetoarea încetează să mai cânte, semn că am intrat în a doua parte a verii, iar timpul începe să curgă altfel. Natura se schimbă, iar cu ea și omul.
Alte tradiții și superstiții
Potrivit tradiției populare, în această perioadă se respectă sărbătoarea lupilor, o zi cu semnificații adânci în cultura rurală românească. În această zi, nu se pun capcane și nu se alungă lupii cu focuri de armă, deoarece se crede că astfel animalele sălbatice pot fi îmblânzite și nu vor ataca vitele din gospodării.
Tot în mediul rural, mamele obişnuiesc să confecţioneze talismane pentru fiicele lor: o punguţă roşie în care sunt puse un căţel de usturoi şi frunze de pelin. Aceste talismane se poartă timp de trei zile, ca protecţie împotriva farmecelor și a ielelor, despre care se spune că pot fura norocul tinerelor.
De asemenea, există o interdicție tradițională care spune că femeile nu trebuie să mănânce mere până la praznicul Sfinţilor Petru și Pavel, pentru a nu-i supăra pe cei plecați din familie. După această zi, tinerele au voie să mănânce mere, în timp ce femeile vârstnice pot gusta din fruct doar după sărbătoarea Sfântului Ilie.
Tradiția legată de Sfinții Petru și Pavel mai arată că în această zi este permisă aproape orice activitate gospodărească, cu excepția torsului, deoarece se crede că torsul poate „întoarce colacii de la morți”. Este o zi în care se fac pomeni pentru sufletele celor adormiți, iar sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Moșii de Sânpetru. Conform obiceiului, se împart mere dulci și miere vecinilor și prietenilor, însoțite de urări de sănătate și spor la muncă.
Pentru protecție împotriva relelor, oamenii poartă în această zi usturoi și pelin în buzunare. Totodată, se spune că nu este bine să se scuture merii până pe 29 iunie, deoarece acest gest ar putea atrage grindina asupra culturilor.
