Serviciu militar obligatoriu. Risc imens pentru România. Un mare general dă alarma: Vom fi obligați
Serviciu militar obligatoriu. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, avertizează că lipsa unei legi privind pregătirea populației pentru apărare ar putea obliga România să recurgă la serviciul militar obligatoriu.
În opinia sa, soluția firească ar fi recrutarea pe bază de voluntariat, dar acest mecanism este blocat de aproape trei ani în faza de avizare ministerială.
„Esențială ar fi legea de pregătire a populației pentru apărare, care introduce serviciul voluntar-soldat în termen și care permite refacerea bazei rezervei Armatei României pe principiul voluntariatului. Mă refer la corpul soldaților și al gradaților. Dacă nu rezolvăm cadrul legislativ pentru pregătirea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, vom fi obligați să reintroducem serviciul militar obligatoriu. În lipsa acestei legi, nu este exclus ca pe fondul tensiunilor internaționale și a situației tot mai complicate din Ucraina, să se ajungă la reintroducerea serviciului militar obligatoriu, care ar rezolva problema”, a spus generalul pentru Fanatik.
Această lege ar trebui să completeze sistemul actual, permițând tinerilor să se înroleze voluntar ca soldați sau gradați, înlocuind astfel generațiile care au făcut armata înainte de 2007 și care, din cauza vârstei, ies treptat din evidențele militare.
Virgil Bălăceanu: România are o rezervă îmbătrânită și puțini voluntari
Rezerva actuală a armatei este formată în principal din militari trecuți de 55 sau 63 de ani, în funcție de categoria lor. Generalul subliniază că aceștia trebuie înlocuiți cu efective noi, iar dacă voluntarii nu sunt suficienți, alternativa este serviciul militar obligatoriu.
„Noi avem o rezervă a Armatei României formată în majoritate din cei care au făcut serviciu militar până în 2007. Ei trebuie să fie înlocuiți pentru că, potrivit legislației, ei ies din evidența militară. Soldații gradați rezerviști ies la vârsta de 55 de ani și ies cadrele militare rezerviști la vârsta de 63 de ani. Și acum, partea cea mai importantă o reprezintă baza unei armate pe care o reprezintă soldații gradați profesioniști pentru forțele active și tot baza armatei o reprezintă soldații gradați rezerviști pentru rezerva armatei României. Ai nevoie de bază pentru a consolida o armată, iar pe cei îmbătrâniți ai două posibilități să îi înlocuiești: prin voluntariat sau prin serviciul militar obligatoriu”, a explicat Bălăceanu pentru sursa citată.
Din păcate, legislația necesară pentru încurajarea voluntariatului militar bate pasul pe loc de ani de zile. Deși proiectul a fost lansat de Ministerul Apărării în 2022, abia în prezent se află în etapa de avizare la ministere și servicii.
Costurile serviciului militar obligatoriu ar fi uriașe
Reintroducerea măsurii privind serviciul militar obligatoriu ar însemna nu doar pierderea sprijinului popular, ci și costuri bugetare uriașe. În contextul în care NATO discută despre majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, România nu își poate permite cheltuieli suplimentare fără o planificare temeinică.
„Deocamdată e clar că soluția cea mai bună este a voluntariatului, nu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Doar că și aici se bate pasul pe loc de trei ani de zile. Prin schimbarea guvernului în luna decembrie a anului trecut, odată cu constituirea Guvernului Ciolacu 2, s-a reluat tot circuitul avizelor. Așa că nici măcar nu a ajuns în Parlament, este în circuit pentru avizul ministerelor și serviciilor care sunt implicate. Abia apoi se va ajunge în Parlamentul României. Problema este că deja în mai anul acesta se fac trei ani de când Ministerul Apărării Naționale a promovat proiectul, dar legea întârzie la nesfârșit”, a mai declarat generalul.
Virgil Bălăceanu cere implicarea urgentă a președintelui și a Parlamentului
Generalul Bălăceanu consideră că unul dintre cele mai importante roluri ale noului președinte, Nicușor Dan, este să accelereze procesul de legiferare în domeniul apărării. România trebuie să se bazeze pe propriile capacități de apărare până la intervenția aliată în cazul unui conflict, iar acest lucru implică un cadru legal coerent și actualizat.
„Esența o reprezintă analiza strategică a apărării, care trebuie să fie și un document de bază pentru pregătirea și promulgarea strategiei de apărare a țării. Aceasta trebuie făcută la șase luni de zile după instalarea noului președinte. Și trebuie, în funcție de amenințările și de situația de securitate din zonă, să ni se spună că există aceste necesități și ele au determinări cuantificabile cu privire la efectivele armatei. Când vorbim de efectivele armatei, vorbim de partea activă și vorbim și de partea în rezervă. Și de aici trebuie să reluăm procesul de recrutare și selecție”, a mai spus Virgil Bălăceanu pentru Fanatik.
În acest context, Polonia este dată ca exemplu pozitiv, țara vecină reușind să-și crească simultan forțele active și numărul de rezerviști voluntari, în timp ce România rămâne în urmă.
Generalul Virgil Bălăceanu atrage atenția că, deși România este membră NATO, responsabilitatea de bază pentru apărare revine statului național, în baza articolului 3 al Tratatului Alianței. Pentru a permite dislocarea, misiunile comune și protecția teritoriului, toate acestea trebuie reglementate clar prin legislație și adaptate noilor realități de securitate.
