Din analiza datelor actuale, a evoluțiilor din anii precedenți, din sintetizarea diverselor puncte de vedere emise de autorități sau specialiști în piața muncii și a studiilor apărute în ultimele luni, putem trage câteva concluzii: în noul an, salariile nu vor crește decât izolat, numărul de angajați nu va crește nici el, șomajul însă, da. Îndrăznim astfel să contrazicem prezicerile oficiale, conform cărora toți indicatorii pieței muncii se vor ameliora în 2014 (vezi tabel). Și asta pentru că niciuna din desfășurările recente de evenimente nu indică vreo sursă de dezvoltare.

Mediul de business este bulversat de schimbările nejustificate  ale legislației, în legătură cu care nu e mai niciodată consultat, iar munca este taxată în continuare la cote amețitoare, căci toate inițiativele de relaxare a poverii fiscale au rămas la nivel declarativ – dovadă că mult așteptata scădere a contribuțiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale, anunțată pentru cel de-al doilea semestru al anului, nu a fost prinsă în bugetul pe 2014. Și, cel mai important, pentru următoarele 12 luni nu este anunțată nicio investiție majoră: dimpotrivă, se strâng rândurile companiilor străine care își pregătesc exit-ul din piață. Ceea ce, după cum declara și președintele Băsescu la finalul anului trecut, „pe fondul faptului că investițiile străine sunt cu 30% mai mici anul acesta (2013 – n.r.) decât anul trecut, înseamnă că ne pregătim de intrare într-o creștere accelerată a șomajului în 2014. Nu este glumă, nu este abordare politică, ci mă uit la cifre“.

Așadar, deși ne uităm cu toții pe aceleași cifre, ne este greu să identificăm argumentele în baza cărora Comisia Națională de Prognoză (CNP) a considerat că mediul privat va genera anul acesta 60.000 de noi locuri de muncă (în privința sectorului public, instituția mizează pe o stagnare totală), iar șomajul va scădea cu 0,3%. Un mic detaliu interesant, în acest context: în bugetul de stat, cheltuielile estimate pentru 2014 cu şomerii sunt de 1,8 miliarde de lei, în creștere față de suma alocată în acest scop după ultima rectificare de anul trecut (1,65 miliarde lei), ceea ce presupune că până și autoritățile se pregătesc pentru creșterea numărului de șomeri în acest an.

Un nou tăvălug birocratic?

Fără doar și poate, în 2014 vor exista și modificări ale legislației muncii, însă acestea sunt imposibil de prevăzut, cât timp sunt în general anunțate peste noapte și/sau impuse prin ordonanțe de urgență. În plus, în condițiile în care Ministerul Muncii (MMFPS) inițiază, în medie, zece acte normative pe lună, este greu de estimat ce noi modificări îi așteaptă pe angajații, pensionarii și șomerii români (mai mult, actele normative care reglează acest domeniu nu sunt, în niciun caz, generate doar de MMFFS). Adesea, modificările legislative nu sunt deloc dezirabile, provocând mai mult haos decât ordine.
Este relevant, în acest sens, exemplul conflictului generat la finalul anului trecut de o modificare a Codului muncii care dă peste cap piața agenților de muncă temporară, prin introducerea unor obligații majore, precum aceea de a încheia contracte pe perioadă nedeterminată cu angajații temporari (a se remarca paradoxul) și de a-i plăti pe aceștia chiar și în perioadele în care nu au de lucru. Asociația Română a Agenților de Muncă Temporară (ARAMT) a reacționat rapid și virulent, atrăgând inclusiv atenția asupra faptului că nimeni nu i-a cerut punctul de vedere (deși este singura organizație de profil din țară). Probabil că dacă inițiatorul legii (un senator PSD) le cerea, totuși, părerea, afla că o bună parte din noile reglementări contravin normelor europene și că, așa cum atrage atenția Cristina Săvuică, directorul general Lugera – The People Republic, „dacă această lege trece, atunci ne închide businessul, iar 50.000 de angajaţi temporari rămân fără loc de muncă. Noul proiect de lege mă obligă să îi angajez cu contract pe perioadă nedeterminată, iar după încheierea misiunii să îi plătesc timp de trei luni cu 75% din salariul minim, în condiţiile în care, de regulă, comisionul agentului de muncă temporară este de 5% din valoarea facturii“.

Salariile cresc cu mărunțiș

Studiul Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, cel mai amplu realizat la nivel național, arată că angajatorii din România și-ar putea crește numărul total de angajați în primul trimestru al anului 2014, dar cu marje foarte modeste. Mai clar, 80% din cele 625 de firme participante nu intenţionează nici să-şi crească, nici să-şi descrească numărul total de angajați, iar câte 10% previzionează o creștere, respectiv o scădere a acestuia. Din păcate, cifrele din actuala ediție a studiului relevă că angajatorii nu au mai fost atât de pesimiști din primul trimestru al lui 2011, considerat poate cel mai negru interval de la începutul crizei și până acum.

Revenind la rezultatele actuale, comentează și Valentin Petrof, directorul general al Manpower, „din ce în ce mai mulți angajatori se mulțumesc să rămână în expectativă, așteptând evoluții pozitive mai clare înainte de a decide să-și mărească forța de muncă. Climatul general va fi prudent și în noul an. Atât creșterile, cât și descreșterile numărului total de angajați devin marginale, iar variația interregională se diminuează“. Stabilitatea are părțile sale pozitive: în cuvintele lui Valentin Petrof, „chiar dacă cei aflați în căutarea unui loc de muncă pot întâmpina unele dificultăți în găsirea oportunității potrivite, credem că o piață mai puțin volatilă le va fi, în cele din urmă, benefică“.

În privința evoluțiilor salariale, estimările specialiștilor variază între 0% și 5%, cifră înaintată și în prognoza de iarnă a Comisiei Europene. Raportul comunitar atrage însă atenția că „atâta timp măsurile active de ocupare rămân nesemnificative și haotice, nu ne așteptăm prea curând la o reducere a ratei șomajului“. Comisia Națională de Prognoză mizează pe o creștere salarială medie la nivel național de 4,1%, mai mare în mediul privat decât în cel public: chiar și așa, veniturile lunare ale funcționarilor publici rămân în continuare mai mari decât cele din sectorul concurențial, cu circa 150 de lei.

1,2 din românii de peste 18 ani sunt patroni. 67% sunt salariați, iar 19% lucrează pe cont propriu (cifrele sunt valabile la nivelul populației ocupate).

10% din angajatorii români intenționează să recurgă la disponibilizări de-a lungul acestui an. La fel de mulți au în plan recrutarea de noi salariați.

805 mii de angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie la începutul acestui an.

6,38 este rata de ocupare a populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, cu 5 procente sub media europeană

Te-ar putea interesa și: