special pe cele europene, care fac parte din reteaua nationala, semnalizarea ar putea fi considerata acceptabila cel putin pe timp de zi -, pe drumurile judetene si comunale este deficitara sau lipseste cu desavarsire, dupa cum ne semnaleaza conducatorii auto. De asemenea, si semnalizarea lucrarilor sau a vehiculelor de mare tonaj este necorespunzatoare, ceea ce creste riscul unor accidente grave de circulatie. Unii dintre cei mai importanti producatori de articole care asigura securitatea rutiera sunt: Helvespid si Vesta Investment (Bucuresti), Mega (Cluj-Napoca), Katel (Piatra Neamt), Rosign (Timisoara). Este vorba de o piata cu relativ putini furnizori, dar destul de concurentiala, mai ales pe segmentul indicatoarelor. In ceea ce priveste folia reflectorizanta utilizata in controlul traficului rutier, peste 90% din aceasta provine de la compania 3M, la preturi negociate care tin cont de nivelul economic al tarii. Firma Helvespid produce din anul 1993, portofoliul sau continand intreaga gama de semnalizare rutiera verticala, exclusiv semaforizarea. Principalii beneficiari sunt Administratia Nationala a Drumurilor si marii constructori de drumuri din Romania. „Livram si consiliilor judetene si locale, dar cantitati mici, avand in vedere lipsa de fonduri a acestor institutii. De fapt, principala problema este lipsa fondurilor, din care decurg toate: contracte putine si intarzierea platilor”, afirma Octav Filimon, proprietarul firmei Helvespid.Vesta Investment a inceput productia de elemente de siguranta rutiera in 1994, inregistrand o evolutie constant crescatoare a cifrei de afaceri, care a ajuns in 2003 la peste cinci milioane de euro. Societatea a devenit unul din cei mai mari producatori de echipamente pentru siguranta rutiera din Europa rasariteana, avand reprezentante deschise si in afara tarii. „O privire sumara aruncata asupra diferitelor elemente de siguranta rutiera ce echipeaza drumurile nationale arata ca majoritatea sunt din import, desi puteau fi produse fara nici o dificultate in tara”, constata Radu Spirea, directorul general al societatii Vesta Investment. Pe de alta parte, interlocutorul nostru atrage atentia asupra conditiilor tehnice de calitate pe care unii producatori interni nu le respecta. Este vorba de asa-numitii manufacturieri, care confectioneaza indicatoare artizanal, in baraci sau in garaje, aplicand vopsea direct peste tabla ruginita sau utilizand folie neadecvata, cu putere scazuta de reflectie si adezivitate. De asemenea, acestia folosesc cerneala serigrafica necorespunzatoare, ceea ce face ca, in scurt timp, simbolurile de pe suprafata activa a indicatorului sa dispara, iar vizibilitatea sa fie extrem de scazuta pe timp de noapte.”Din nefericire, criteriul determinant de selectie il reprezinta pretul de achizitie cel mai scazut, neluandu-se in considerare conditiile de fabricatie si, implicit, calitatea produselor livrate. Daca s-ar tine cont de faptul ca indicatoarele produse in conditii de calitate adecvata au durata de viata de aproximativ zece ani, fata de doi ani cat rezista celelalte, se observa ca investitia in produse de calitate este mai profitabila”, accentueaza Radu Spirea. Potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, Serviciul Siguranta Circulatiei, pentru perioada 2001 2004 s-a prevazut, prin contract, achizitia unui numar de aproximativ 200.000 de indicatoare rutiere. Asa cum rezulta din infografia alaturata, la sfarsitul celor patru ani, s-au achizitionat doar 78.600 de bucati, ceea ce reprezinta realizarea programului in proportie de 39%. „La lipsa fondurilor financiare, care a facut ca programul sa nu se poata desfasura conform contractului, se adauga si furturile si distrugerile de indicatoare, care se cifreaza la 4.000 de bucati pe an”, argumenteaza Mihail Basulescu, director general la institutia amintita.In ceea ce priveste lucrarile de marcaje rutiere, pentru perioada 2001 2004, contractul a prevazut realizarea unui numar de 71.000 de kilometri. La sfarsitul anului trecut, se marcasera 72.000 de kilometri, respectiv 101% fata de prevederile initiale. Pe de alta parte, din lipsa banilor, in ultimii patru ani, nu s-au achizitionat parapete de protectie. Cu toate acestea, Mihail Basulescu afirma ca acest domeniu incepe si la noi sa se alinieze normelor europene, „desi semnalizarea prin indicatoare ramane totusi deficitara, atat prin faptul ca nu este completa din lipsa fondurilor, aspect coroborat cu numarul mare de furturi si distrugeri -, cat si din cauza ca nu este unitara si corecta in totalitate.” Mentionam faptul ca, in ultimii doi ani, prin Hotarare de Guvern, aproximativ 1.000 km de drumuri comunale si judetene, cu o semnalizare neomogena si insuficienta, au fost preluate ca drumuri nationale.
Situatia se va imbunatati in urmatoarele sase luni
· In timp ce pe drumurile europene importante intalnim intre zece si douazeci de indicatoare rutiere/kilometru, in Romania avem doar trei indicatoare/kilometru. Din acest punct de vedere, piata locala are un mare potential.
· Pana in urma cu cateva luni, existau discutii interminabile intre furnizorii de materie prima, producatorii de indicatoare si Administratia Nationala a Drumurilor, ca beneficiar final. Platile intarziau cate trei sase luni sau chiar mai mult, incertitudinea recuperarii banilor fiind una din permanentele probleme ale pietei.
· Acum suntem mai optimisti. Credem ca in urmatoarele sase luni situatia se va schimba radical. Pe langa faptul ca peste doi ani vom intra in UE, ne punem sperantele si in distributia de rovignete, in ideea ca o parte din bani vor fi folositi si pentru o semnalizare rutiera corecta si eficienta.
