Schimbarea vine la doar un an după ce Postolache preluase conducerea APAPR, în condițiile în care, în mod normal, asociația organizează alegeri o dată la trei ani.

Ceilalți membri ai Consiliului Director al APAPR sunt: NN Pensii asigură Vicepresedinția prin Andreea Pipernea, iar Generali Pensii (prin Ioan Vreme), Allianz-Țiriac Pensii Private (prin Mioara Mărușter) și BRD SocGen (prin Claudia Ionescu) sunt membri.

Radu Crăciun își propune ca obiectiv principal să intensifice eforturile pentru educarea financiară a populației, capitol la care APAPR a fost deficitară până acum, în opinia mai multor specialiști. 

 Crăciun este una dintre cele mai vocale prezențe din domeniu și unul dintre specialiștii care, inclusiv prin intermediul blogului personal, au încercat, de-a lungul timpului, să explice cum funcționează pensiile private și care sunt avantajele pe care ele le pot aduce românilor.

Radu Crăciun a fost și singura voce din domeniu care a vorbit, chiar dacă nu direct,  despre  posibilitatea ca statul să reformeze sistemul de pensii în așa fel încât componenta privată să fie redusă sau anulată.

Despre această posibilitate, Crăciun a scris încă de la finalul lunii martie 2017, cu puțin timp înainte ca Raluca Țintoiu, fosta șefă NN Pensii, să fie sancționată cu cea mai mare amendă din istoria ASF tocmai pentru că firma pe care o conducea a trimis clienților un mesaj prin care aceștia erau atenționați că statul plănuiește să intervină asupra contribuțiilor. Țintoiu, care a și dat în judecată ASF, și-a pierdut atunci dreptul de a mai conduce vreo firmă din domeniu.

”Naționalizarea fondurilor de pensii private din Ungaria și Polonia a dus la pierderi certe în cel puțin două planuri: lăsarea și în viitor a pensionarilor la cheremul unui stat din ce în ce mai sărac și văduvirea economiei naționale de importante fonduri de dezvoltare. Nu pot decât să doresc decidenților români să stea departe de iluzia soluțiilor pe termen scurt, care produc daune ireparabile pe termen lung pentru cei care, prin impozitele pe care le plătesc, fac țara să meargă”, a spus atunci Crăciun.

 

Ca tot unitar, APAPR a preferat de-a lungul timpului să aibă poziții mai degrabă rezervate inclusive referitor la marile decizii luate de stat și chiar există voci din mediul financiar care au reproșat asociației că nu s-a implicat sufficient în educația financiară a populației.

Mutarea de la APAPR vine în cea mai grea perioadă prin care trece sistemul de pensii private.

După ce au redus contribuția către pilonul II de pensii, autoritățile au arătat, în repetate rânduri, că vor urma și alte mutări în sensul reducerii importanței pensiilor private.

Cea mai vehiculată variant este aceea ce pensiile de pilon II, în present obligatorii, să devină opționale, cee ace ar echivala, defapt, cu desființarea lor și mutarea parte către bugetul de stat (pilonul II), parte către pensiile facultative (pilonul III).

O altă variantă care a fost avansată pe surse este reducerea la zero a contribuției către pensiile private, adică o naționalizare indirectă a acestor fonduri, pe un model aplicat și în Ungaria sau Polonia.

Circa 7 milioane de români contribuie la pensiile private obligatorii, acolo unde s-au strâns, în cei zece ani de existență în jur de 10 miliarde de euro.

Randamentul mediu anualizat obținut de fondurile de pensii, adică suma pe care plasamentele făcute au adăugat-o la contribuția oamenilor, este de circa 9%.  

Te-ar putea interesa și: