De ce taie PSD pensiile? Bogdan Glăvan: Pensionarii sunt teribil de neinformați și de manipulați

Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, a subliniat pe pagina sa de socializare că „Guvernul are un buget dat sau măcar o țintă bugetară” și operează „cu o constrângere bugetară”.

„De ce taie PSD pensiile? Aceasta este o întrebare provocatoare datorită aparentului paradox: majoritatea pensionarilor votează cu PSD, deci de ce ar fi interesat PSD să le reducă veniturile?

Pentru a găsi răspunsul la întrebare, să privim mai întâi în trecut. În criza financiară din 2009-2010, guvernul Boc a dorit inițial să facă la fel, să taie pensiile. La vremea respectivă, intenția guvernului a fost oprită de Curtea Constituțională. Așadar, nu doar PSD amputează pensiile, a vrut să o facă și PDL – poate nu este o coincidență că actualul PNL, format în bună măsură din foștii PDL-iști, susține acest demers. Însă dacă pentru dl. Boc & compania tăierea pensiilor ar fi „wishful recidivism”, pentru dl. Ciolacu & compania este cumva paradoxal.

Hai să punem lucrurile într-o perspectivă economică. Guvernul are un buget dat sau măcar o țintă bugetară; operează, cum se spune, cu o constrângere bugetară sau, așa cum zic economiștii, sub imperiul principiului rarității resurselor, precum oricare dintre noi”, a scris Bogdan Glavan pe Facebook.

Raritatea este accentuată în momentul în care apare o criză

De asemenea, specialistul a subliniat că raritatea este accentuată în momentul în care apare o criză.

„Când se întâmplă o criză, această raritate se accentuează. În 2009 a dispărut capitalul; în prezent a dispărut energia ieftină. În esență, guvernul este pus să acționeze cu mai puține resurse ca înainte. Așadar, trebuie să aleagă. Alegerea este o trăsătură inevitabilă a oricărei acțiuni umane. În cazul de față, guvernul trebuie să aleagă ce să taie sau ce măsuri să ia pentru a se încadra în ținta bugetară.

În 2010 a tăiat salariile și a ridicat impozitele. Aceasta înseamnă că guvernul a plasat povara ajustării economiei pe seama sectorului privat și a salariaților. Nu a dorit să facă asta, cum spuneam, dar CCR nu i-a dat de ales. Criza a survenit brusc și trebuia să ia o decizie.

Acum, este important să clarificăm și care este scopul unui partid. Așa cum scopul unei întreprinderi comerciale este să obțină profit maxim, obiectivul unei întreprinderi politice este să cucerească puterea sau să rămână la putere. Trebuie să analizăm deciziile guvernelor prin prisma acestui scop. Un guvern va fi tentat să ia acele măsuri care duc la realegerea oamenilor politici care îl compun.

Cu alte cuvinte, nici un guvern nu vrea să se sinucidă politic, așa cum nici o firmă nu vrea să înregistreze pierderi.

Care a fost efectul crizei și al măsurilor luate în 2010? Dispariția PDL; măturarea de la guvernare a celor care au decis tăierea salariilor și creșterea impozitelor. De ce? Fiindcă și-au sabotat propriul electorat: sectorul privat și salariații. Repet, ei nu au vrut să facă asta, dar trebuiau să ia măsuri urgente iar CCR nu le-a dat de ales: pensiile nu pot fi tăiate. Oficial.

Dar acum? Acum se reușește în sfârșit tăierea pensiilor – știu, sună cinic, dar e real. Pensiile nu sunt tăiate oficial, ci cu ajutorul impozitului ascuns numit inflație. Devalorizarea pensiilor prin inflație nu se poate produce instantaneu, prin decret, ci are loc în timp. Și exact asta s-a întâmplat: anul acesta pensiile au fost majorate cu doar 60% din cât au crescut prețurile, conform ultimei estimări BNR, iar majorarea luată în discuție pentru anul 2023 nu acoperă inflația estimată pentru anul viitor și pierderea puterii de cumpărare care a avut loc în 2021.

Mecanismul de tăiere a pensiilor prin inflație a putut să funcționeze și din pricina contextului specific: criza nu a dat buzna peste România, ca în 2009, ci a bătut politicoasă la ușă. Mai întâi prețurile au crescut în 2021, la ieșirea din pandemie – când prim-ministrul de atunci estima că vor urma ieftiniri! – apoi resursele energetice au început să se scumpească pe măsură ce Putin închidea încet robinetul cu gaze, apoi au venit sancțiunile europene și, în fine, abia apoi politica permisivă a statului român a permis translatarea scumpirilor în toate prețurile, în particular în prețurile alimentelor, care au crescut doar luna trecută cu un ritm anual de peste 25%!”, a completat Bogdan Glavan.

Economistul spune că pensionarii sunt teribil de neinformați și de manipulați

Mai apoi, acesta a susținut că „pensionarii pot fi ușor păcăliți”, iar social-democrații sunt conștienți de acest lucru.

„Dar de ce își asumă PSD decizia asta? Aceasta este întrebarea la care încercăm să dăm răspuns. Având în vedere că pensionarii votează majoritar cu PSD, nu ar fi normal ca acest partid să sprijine creșterea taxării, așa cum s-a întâmplat în 2010? Păi, într-o mică măsură, asta s-a întâmplat deja, însă nu reprezintă răspunsul la întrebare.
Care este opțiunea cea mai profitabilă politic pentru PSD? Care este opțiunea cu cel mai mic cost de oportunitate?

Tocmai tăierea pensiilor. De ce? Deoarece o poate disimula. Poate spune că inflația nu e din cauza lui („liberalii cu liberalizarea” sunt de vină + speculanții), în timp ce indexările pensiilor le face, priviți, ministrul PSD. Dar de ce funcționează această strategie de comunicare? Datorită specificul electoratului vârstnic.

Electoratul pensionar este diferit de cel salariat nu doar din pricina vârstei, ci mai ales din motive educaționale. Pensionarii pot fi ușor păcăliți. PSD taie astăzi pensiile deoarece crede că pensionarii vor vota în continuare cu el, precum niște masochiști care mai cer încă niște bice pe spinare. Pensionarii nu sunt, desigur, masochiști, dar sunt teribil de neinformați și de manipulați. În decizia de a tăia pensiile PSD se comportă rațional: adoptă o măsură cu costuri minime și cu beneficii maxime, în contextul dat. PDL-ul lui Boc a vrut să facă același lucru, din simplul motiv că nu miza masiv pe votul pensionarilor, dar nu i-a reușit. Nu i-a reușit și a pierdut. Acum PSD încearcă și crede că o să reușească.

Pe principiul „Nicule, mai dă-le 100 de lei” PSD crede că își poate convinge propriul electorat că îi reprezintă cu sinceritate interesele, încercând să le ușureze soarta afectată de dificultățile provocate de “dușmanul de clasă”.

Va reuși? Nu știu, asta nu mai este este o problemă de economie politică, ci de antreprenoriat politic. De fapt, la fel de interesant este să rotim întrebarea: ce ar trebui să facă opoziția la PSD pentru a-i convinge pe pensionari că PSD nu le reprezintă interesele și că permanent i-a tratat ca pe simplă masă de manevră, doar ca pe o carne de tun în războiul electoral?”, a conchis Bogdan Glavan.