În prezent, Administraţia Naţională „Apele Române” are în promovare la Ministerul Fondurilor Europene două proiecte de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul hidrografic Someş-Tisa în valoare de peste 65 milioane de euro propuse spre finanţare europeană, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, axa prioritară 5.

Este vorba despre proiectele: ,,Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud”, în valoare estimată de 21,28 milioane de euro şi „Creşterea capacităţii de atenuare a acumulării Călineşti şi de tranzitare a debitelor de viitură până la frontiera cu republica Ungară, judeţul Satu Mare”, în valoare estimată de 44,1 milioane de euro.

Cele două proiecte reprezintă 15% din valoarea celor 16 proiecte de apărare împotriva inundaţiilor în valoare totală de 426 milioane de euro.

Schimbările climatice nasc obligații

Se pare că evoluţia schimbărilor climatice obligă naţiunile să adopte noi politici şi proiecte de anvergură menite să ofere noi spaţii pentru atenuarea viiturilor şi noi spaţii pentru natură. Astfel, măsurile de punere în siguranţă a barajului Călineşti sunt corelate cu măsuri „verzi”, prietenoase cu mediul, cum ar fi realizarea polderului Dimoşag, crearea a 8 zone umede, relocări de diguri, împăduriri în bazinele de recepţie ale râului Tur şi ale afluenţilor, renaturări, prin aplicarea principiului european „mai mult spaţiu pentru râuri”, se arată într-un comunicat.

În plus, cele două proiecte includ informaţii reactualizate cu privire la evoluţia factorilor hidrometeorologici, climatici, de mediu, care caracterizează fiecare amplasament. Totodată, acestea presupun integrarea efectelor schimbărilor climatice în modelele hidrologice şi hidraulice, care fundamentează soluţiile tehnice propuse iniţial.

În ceea ce privește soluţiile propuse , acesteanu trebuie văzute disparat, ci integrate într-o viziune de ansamblu în care toate autorităţile responsabile trebuie să colaboreze şi să-şi coreleze proiectele tehnice propuse. De exemplu, „îndepărtarea digurilor de malurile apelor înseamnă ca România să fie dispusă să cedeze mai mult spaţiu pentru râuri prin relocarea digurilor la distanţe mai mari de râu. În acest fel, este favorizată creşterea biodiversităţii, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu pentru zonele aflate în vecinătatea râurilor şi transformarea lor în coridoare verzi”, a declarat ERVIN MOLNAR, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Conform calculelor estimative realizate de către specialiştii Apelor Române, prin convertirea a 150.000-200.000 de ha de teren agricol, la nivel naţional, se poate obţine un strat de apă de circa 1 metru. Acesta este echivalentul a 1,5-2 miliarde de mc de apă care ar putea să fie folosit pentru atenuarea viiturilor, ceea ce înseamnă dublarea capacităţii de atenuare a viiturilor.

Indiferent de măsurile structurale şi non-structurale propuse în cadrul proiectelor de reducere a riscului la inundaţii, protecţia populaţiei rămâne prioritară. De aceea, oamenii trebuie să se conformeze indicaţiilor primite atunci când se află într-o zonă expusă riscului la inundaţii şi să-şi completeze protecţia asigurată de autorităţile responsabile cu propriile măsuri de autoprotecţie. În timp, oamenii vor ajunge la un nivel acceptabil al riscului la inundaţii, având în vedere că „inundaţiile sunt un fenomen natural şi nicăieri în lume nu există risc zero la inundaţii”, a mai declarat ERVIN MOLNAR, director general al A.N. „Apele Române”.

Avertizările meteorologice continuă

Totodată, INHGA continuă să mențină avertizarea hidrologică COD GALBEN până luni la ora 18:00, pe râurile din bazinul hidrografic Someş-Tisa, respectiv pe râurile: Vişeu, Iza, Lăpuş (judeţul Maramureş), Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor).

De asemenea, mai este în vigoare avertizarea COD GALBEN şi pentru râurile din bazinele hidrografice Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi avertizarea COD PORTOCALIU pentru râurile Mureş, Banat, Jiu, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, precum şi pe râul Prut, pe tot sectorul aflat în aval de acumularea Stânca-Costeşti.