Statele Unite consideră sistemul de apărare antirachetă, care vizează contracararea unei ameninţări din partea Iranului, drept o parte din contribuţia sa la Alianţa militară a NATO. În condiţiile în care Statele Unite se plâng adesea că au o contribuţie disproporţionat de mare la NATO, apărarea antirachetă ar putea fi în mod special vulnerabilă la reducerile bugetare.
Citiţi şi: Fără 1.500 de miliarde de dolari SUA se îndreaptă spre colaps

În afară de apărarea antirachetă, necesitatea reducerilor bugetare ar putea determina SUA să salveze bani prin retragerea unor nave de război din Europa, dar probabil nu ar conduce la reducerea numărului de militari de pe acest continent. SUA şi-au redus deja prezenţa în Europa de la peste 200.000 de trupe în 1989 la puţin peste 40.000 în prezent. Există planuri pentru continuarea retragerii până în 2015, dar este puţin probabil ca aceasta să fie accelerată pur şi simplu pentru că nu trebuie făcute economii pe termen scurt din retragerea militarilor americani din bazele din Europa.

Acordul scutului antirachetă, semnat în urmă cu două luni

România şi SUA au semnat, la 13 septembrie, la nivel de miniştri de Externe, Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Semnarea acordului a avut loc la un an şi jumătate de la începerea negocierilor. Acordul a fost supus spre ratificare Parlamentului.
Acordul a fost discutat deja în prima cameră a Parlamentul României, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului fiind adoptat chiar în această săptămână. Deputaţii au aprobat proiectul cu 261 de voturi pentru, 4 – împotrivă şi o abţinere. Camera Deputaţilor a fost  prima Cameră sesizată cu proiectul de lege pentru ratificarea acestui acord, acesta urmând să fie transmis Senatului, forul decizional.

Acordul va deveni valabil după semnarea şi ratificarea de către Parlament şi are o durată nedefinită de funcţionare.

În ceea ce priveşte costurile,  România şi SUA îşi vor împărţi cheltuielile pentru baza de la Deveselu, conform prevederilor din acordul încheiat de cele două părţi pentru amplasarea elementelor scutului antirachetă. Potrivit documentului, obligaţiile financiare ale părţilor vor fi îndeplinite sub rezerva disponibilităţii fondurilor în acest scop, iar fiecare parte va fi responsabilă pentru costurile îndeplinirii obligaţiilor sale. Astfel, Statele Unite vor fi responsabile pentru costul: transportării, construirii, întreţinerii, susţinerii şi operării interceptorilor pentru apărarea împotriva rachetelor balistice şi ale facilităţilor conexe din cadrul Facilităţii; serviciilor solicitate, primite şi furnizate şi al taxelor de procesare în legătură directă cu astfel de interceptori şi facilităţi, cum ar fi utilităţi şi linii de telecomunicaţii care vor fi plătite la o rată nu mai puţin favorabilă decât cea acordată forţelor armate române situate în cadrul Bazei, cu excepţia cazului în care se convine altfel.

România va fi responsabilă pentru costul: construirii, întreţinerii, susţinerii şi operării facilităţilor aflate sub comandă românească sau folosite în mod exclusiv sau principal de către autorităţile române în cadrul Bazei; taxelor locale în legătură cu Baza în ceea ce priveşte proprietatea asupra terenului sau altei proprietăţi imobiliare.

Critici aduse scutului

Reprezentanţii Franţei, ai Rusiei şi Ucrainei au formulat, în octombrie, la reuniunea comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, rezerve şi critici faţă de amplasarea scutului antirachetă în ţările europene. De exemplu, parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice.

Intervenţia lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o asupra scutului antirachetă. Parlamentarul francez şi-a exprimat îndoieli faţă de eficacitatea sistemului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.
"Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»", a spus Boucheron, citat de mediafax.ro.

Răspunsul lui Aurescu a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.
Secretarul de stat român a fost, ulterior, întrebat de un oficial rus, Azarov, dacă România consideră că sistemul de apărare antirachetă este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului. Răspunsul lui Aurescu a fost că decizia de amplasarea scutului la Deveselu a fost transparentă, România informând Rusia despre această hotărâre.

Secretarul de stat român a mai afirmat că suspiciunea nu poate caracteriza relaţia dintre Rusia şi NATO, Alianţa considerând Rusia ca un partener şi nu ca o ameninţare sau un inamic.

Şi reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.

Aurescu a precizat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, în condiţiile în care în alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, aparţinând de Ucraina, sunt detaşate trupe ruseşti mai numeroase.

"Imediat după ce am decis să răspundem ofertei SUA să devenim parte a proiecului scutului antirachetă, am notificat toţi vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul României vor fi 150 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o ameninţare la echilibrul geopolitic, pentru că sunt trupe mai numeroase în Marea Neagra, în Crimeea, spre exemplu", a declarat Aurescu. Oficialul român a spus că, deşi Ucraina şi-a exprimat, iniţial, interesul în colaborarea în sistemul antirachetă, şi-a schimbat opinia, tatonând Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei.

El a adăugat că interesele Ucrainei de avea consultări cu România, inclusiv pe tema amplasării scutului antirachetă la Deveselu, vor fi discutate în acest an, când ministrul român de externe va vizita Ucraina. Aurescu a spus că "dilema" Ucrainei, dacă să colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construirea sistemului antirachetă ar putea fi rezolvate şi de discuţiile dintre Rusia şi NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat până la summitul NATO din mai 2012, de la Chicago.