Această sumă urmărește să compenseze lipsa de contribuții din partea SUA în anii precedenți, evidențiind efortul de a sprijini țările în curs de dezvoltare în investițiile pentru rezistență la schimbările climatice, energii curate și soluții bazate pe conservarea naturii.

Harris a subliniat importanța acestei mișcări, evidențiind consecințele pe termen lung ale acțiunilor colective sau inacțiunii în combaterea schimbărilor climatice pentru miliardele de oameni. Anunțul său, condiționat de aprobarea Congresului, reprezintă un semnal așteptat pentru a diminua tensiunile în negocierile internaționale legate de finanțarea climatică.

În cazul în care promisiunea va fi onorată, SUA devin cel mai mare contribuitor absolut la acest Fond, cu o sumă totală de 6 miliarde de dolari. În ciuda acestei contribuții semnificative, alte țări precum Marea Britanie, Germania și Franța au contribuit cu sume mai mari raportate la populația lor.

Fondul Verde pentru Climă a atras până în prezent peste 4 miliarde de dolari și a primit promisiuni de 13,5 miliarde, având ca obiectiv strângerea a 50 de miliarde până în 2030.

klaus iohannis
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin

Schimbarea climatică. Și România a anunțat investiții

România va investi, până în anul 2027, 2,5 miliarde de euro în diversificarea energetică și economică a județelor din țară dependente de industrii intensive în carbon, spune președintele Klaus Iohannis.

„Rapoartele științifice elaborate pentru Evaluarea Globală de la COP28 arată că trebuie să accelerăm procesul de atenuare a schimbărilor climatice. De aceea, apreciez oportunitatea de a explora astăzi, împreună cu dumneavoastră, măsurile pe care le putem lua, la nivel național și internațional, în acest domeniu. Avem nevoie de angajamente noi și îndrăznețe pentru a ne atinge obiectivele climatice și cred că România poate fi considerată un exemplu în această privință. Comparativ cu 1990, România și-a redus emisiile cu peste două treimi și își propune să atingă o reducere de aproximativ 80% până în 2030”, declară șeful statului.

Potrivit lui Iohannis, România produce aproximativ două treimi din energia electrică din surse cu emisii reduse de dioxid de carbon, regenerabile și nucleare, și intenționează să crească și mai mult ponderea regenerabilelor în sectorul său de energie electrică la 76% din capacitatea totală instalată până în 2030:

„Acest lucru plasează țara mea într-o poziție privilegiată inclusiv în privința producerii de bunuri și servicii cu amprentă de carbon redusă. Trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că tranziția ecologică este și o tranziție echitabilă. Trebuie să îndeplinim, în același timp, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă legate de acțiunea climatică și de eradicarea sărăciei. Decarbonizarea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă trebuie să meargă mână în mână. Până în 2027, țara mea va investi 2,5 miliarde de euro din Fondul UE pentru Tranziție Justă în diversificarea energetică și economică a județelor din România dependente de industrii intensive în carbon.

Totodată, această finanțare va ajuta lucrătorii să dezvolte competențe specifice și să se adapteze la economia cu emisii reduse”.