Uniunea Europeană va impune noi sancțiuni unor oficiali ruși din cauza trimiterii la închisoare a liderului opoziției, Aleksei Navalnîi, și va continua să ia noi măsuri împotriva Chinei în urma reprimărilor din Hong Kong, semnalând astfel o schimbare a poziției acestui bloc în privința acestor două țări, mai apropiată de cea a Statelor Unite.

Sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi

Luni seara, coordonatorul politicii externe a UE, Josep Borrell, a anunțat că va înainta o listă cu oficiali ruși cărora să  li se înghețe activele și să li se impună restricții de deplasare în urma cazului Navalnîi. Într-o declarație făcută după încheierrea reuniunii miniștrilor de Externe, el a spus că speră ca lista să fie aprobată peste o săptămână.

Sancțiunile îi vor viza pe “cei care s-au făcut vinovați de arestare, de punerea sub acuzare și de condamnare”, a precizat Borrell la o conferință de presă. Doi diplomați au declarat că se  așteaptă ca UE să sancționeze în jur de cinci persoane.

Va fi pentru prima oară când se apelează la un nou set de sancțiuni pe tema încălcării drepturilor omului, asemănător așa-zisului Magnitsky Act, adoptat de SUA, scrie The Wall Street Journal.

Decizia UE survine în urma unei videoconferințe de două ore, pe care miniștrii de Externe au avut-o cu secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken. Discuțiile au vizat mai multe subiecte, de la  dorința Administrației Biden de a conlucra cu aliații europeni în privința problemelor provocate de Rusia și China și până la acordul nuclear cu Iranul.

O cooperare mai strânsă cu Statele Unite

Deși au dorit să sublinieze independența politicii lor externe, oficialii UE au dat semne că, după ce președintele Biden și-a preluat funcția, ei se alătură Statelor Unite în privința unor probleme mai delicate. Un document confidențial al UE pe tema Hong Kong-ului, care a circulat săptămâna trecută și care a fost examinat și de The Wall Street Journal, susținea o mai strânsă cooperare cu SUA și cu alți aliați în vederea exercitării unor presiuni asupra Chinei.

Sprijinul față de noi sancțiuni impuse Rusiei a crescut rapid în urma unei vizite tensionate pe care Borrell a făcut-o la Moscova. Luni, înaintea reuniunii, Borrell a spus că “este clar că Rusia adoptă o poziție de confruntare cu Uniunea Europeană”.

Moscova a respins recurgerea la sancțiuni din cauza arestării lui Navalnîi și din cauza înăbușirii protestelor în sprijinul acestui politician al opoziției, cerând Statelor Unite și Uniunii Europene să nu se mai amestece în treburile interne ale Rusiei. Recent, ministrul de Externe Serghei Lavrov și-a  reiterat o amenințare formulată și în trecut, respectiv, aceea de a rupe relațiile cu UE în cazul în care Rusiei i se vor impune noi sancțiuni.

Cazul Navalnîi ar putea duce la degradarea relaţiilor cu Rusia

Luni, Leonid Sluțki, președintele Comisiei pentru Relații Externe din Duma de Stat, le-a declarat reporterilor că “atacul cu noi sancșiuni nu va rămâne fără răspuns din partea rusă”, după cum relatează agenția rusă de presă Interfax. “Sancțiunile UE din cauza dosarului Navalnîi reprezintă un nou pas spre o degradare a relațiilor cu Rusia“.

“Bruxelles-ul adoptă în mod evident o politică în spiritul unui declin al dialogului reciproc, iar motivele sunt neplauzibile și provocatoare“, a adăugat Sluțki. “Acest lucru nu va contribui nicidecum la o normalizare a relațiilor“.

Miniștrii de Externe din UE au convenit totodată să adopte o serie de măsuri și în privința controlului tot mai dur pe care China și-l impune în Hong Kong.

Luni seara, Borrell a spus că miniștrii au convenit să își întărească relațiile cu organizațiile societății civile din Hong Kong, să-și coordoneze demersurile împreună cu alți parteneri care împărtășesc aceeași poziție și să informeze autoritățile chineze în legătură cu temerile lor.

“Coordonarea ripostei europene la situația din Hong Kong”

Săptămâna trecută, un birou al Direcției de Politică Externă din UE a difuzat un document confidențial, în care propune o serie de măsuri care ar putea fi adoptate în următoarele luni.

Documentul propunea demersuri rapide în vederea întăririi contactelor cu activiții din Hong Kong în sprijinul democrației și totodată invitarea unor personalități pentru o serie de discuții, la Bruxelles. Potrivit documentului, se poate institui o platformă de consultare cu organizațiile societății civile din Hong Kong în vederea “coordonării ripostei europene la situația din Hong Kong, luându-se totodată în considerație și interesele economice și financiare pe care UE le are în zonă”.

Același document afirmă că UE trebuie “să-și coordoneze contactele sale din Beijing și Hong Kong” cu cele ale altor forțe democratice, inclusiv prin internediul Grupului celor Șapte State Industrializate (G7). Documentul mai propune și discuții pe temaa Hong Kongului în cadrul recent înființatului dialog bilateral UE – SUA cu privire la China.

UE a făcut o serie de pași modești în privința Hong Kong-ului în luna iulie a anului trecut, după adoptarea Legii Securității Naaționale, o lege care întărește puterea autorităților dându-le dreptul de a-i aresta pe cetățenii implicați în activități separatiste sau subversive sau pe cei care au relații cu puteri străine.

A fost condamnată şi lovitura militară de stat din Myanmar

Deși, spre deosebire de SUA, UE a evitat să impună sancțiuni clare unor oficiali din Hong Kong sau din China Continentală, mai marii UE au spus că noul regim al organizației pe tema drepturilor omului s-ar putea aplica și în acest caz. Documentul reprezintă primul semn care denotă că UE nu încetează să se arate îngrijorată față de Hong Kong începând din decembrie trecut, când organizația și-a finalizat tratativele pe tema unui acord de investiții cu Beijingul, acord care ar putea lărgi relațiile economice.

Tot luni, miniștrii de Externe din UE s-au alăturat Statelor Unite, condamnând lovitura militară de stat din Myanmar și violențele la care s-a apelat împotriva protestatarilor de acolo.

Miniștrii au spus că sunt gata să impună sancțiuni, care “îi vor viza pe cei care au fost implicați direct în lovitura de stat, precum și interesele economice ale acestora“. Statele Unite și Canada au impus deja sancțiuni unora dintre autorii loviturii de stat.