In schimbul survolarii spatiului aerian de catre trupele NATO, autoritatile romane beneficiaza de dreptul de a cheltui mai mult din resursele bugetare. FMI devine mai flexibil in negocierile cu autoritatile de la Bucuresti, carora le permite o relaxare a politicii salariale in acest an. Ion Diaconescu, presedintele PNTCD, nu se sfieste sa declare ca succesul negocierilor cu FMI este rezultatul interventiei autoritatilor romane pe langa Casa Alba. O singura decizie a oficialilor romani, in asentimentul puterii de la Washington, impusca doi iepuri dintr-un foc: creeaza premisele pentru un acord care vizeaza alocarea unui imprumut de 500 milioane dolari de la Fondul Monetar International, document ce conditioneaza intrarea a inca aproape 300 milioane dolari de la Banca Mondiala si pune capat, pentru moment, unui conflict social ce risca sa degenereze intr-o greva generala.
Acceptarea de catre FMI a majorarii deficitului bugetar, de la 2 la 2,5% (insuficienta pentru a raspunde politicii sociale reclamate de sindicate) permite autoritatilor romane sa renunte la politica de inghetare a salariilor bugetarilor. Incheierea unui nou acord cu FMI le permite, de asemenea, sa spere in obtinerea unor noi imprumuturi de pe pietele externe de capital, pentru finantarea deficitului bugetar si sustinerea balantei de plati externe (Romania mai are de platit 1,4 miliarde dolari, in contul datoriei externe scadente in acest an, varful de sarcina – aproape un miliard de dolari – fiind in lunile mai si iunie). Oficiali de la Merrill Lynch, citati de Mediafax, incurajeaza sperantele guvernantilor, declarand ca finalizarea negocierilor cu FMI deschide Romaniei accesul pe pietele internationale de capital, la dobanzi cuprinse intre 12% (nivelul obtinut de tari ca Turcia sau Brazilia, care inregistreaza aceleasi ratinguri ca si Romania) si 18% (dobanda la care se tranzactioneaza obligatiunile Ministerului Finantelor pe piata externa). Desi membri ai cabinetului spera ca acordul cu FMI sa conduca la o ieftinire a creditelor externe, este greu de crezut ca investitorii internationali se vor ghida dupa semnale pe care autoritatile de la Bucuresti le-au mai aruncat si cu alte ocazii in eter, dar care, de fiecare data, au ramas neinsotite de masuri ferme de relansare a economiei.
Cu atat mai mult cu cat 1999 este un an preelectoral si exista riscul ca actuala putere sa se abata de la programe ce indeamna la sacrificii. Primele promisiuni, cum ar fi reducerea treptata a impozitului pe profit, de la 38% la 15%, in urmatorii trei ani, reduceri sau exceptari de la plata TVA, deja s-au facut auzite.
Alexandru Athanasiu, ministrul muncii si protectiei sociale, recunoaste ca acest an induce „un sacrificiu de imagine politica ce trebuie facut, fie ca drumul va fi continuat de actuala putere sau de alta”. Altfel, „ajungem sa ne batem pe o fantoma, care va fi economia romaneasca”, spune ministrul Athanasiu. Teoria ministrului muncii si protectiei sociale va trebui insa constientizata de intreaga clasa politica. Fondul Monetar International nu exclude riscul acutizarii neintelegerilor intre membrii partidelor aflate la guvernare si reprezentantii acestora la Palatul Victoria si cere asigurari. Din mediul politic au aparut declaratii conform carora FMI ar fi solicitat in scris sustinerea ministrului finantelor, de catre propriul sau partid, cunoscut pentru presiunile frecvente in vederea relaxarii politicii fiscale, pe care Remes o promite, dar o amana pentru la toamna.
Finantele renunta
la inghetarea salariilor
Pe de alta parte, clementa FMI a favorizat pozitia ministrului finantelor in negocierile cu sindicatele. Remes a acceptat renuntarea la limitarea fondului de salarii in 1999 (de patru ori mai mare decat fondul de salarii inregistrat in ultimul trimestru al anului trecut) pentru societatile care nu inregistreaza pierderi, prin modificarea articolului nr. 29 din Legea bugetului de stat. Alte promisiuni privind protectia personalului disponibilizat, cum ar fi reduceri de taxe pentru firmele care angajeaza someri, urgentarea aparitiei unor legi ce vizeaza conflictele colective sau individuale de munca, accidentele de munca si bolile profesionale, inspectia muncii au fost, de asemenea, facute de guvernanti pentru a face posibila suspendarea unei greve „ce ar fi condus la instabilitate din punct de vedere social si la lipsa unei garantii asupra increderii pe care o are Guvernul in interior”, potrivit ministrului muncii. Athanasiu spune ca negocierile cu sindicatele s-au desfasurat de pe pozitii convergente „cu politica externa extrem de tensionata, demonstrand ca au dat dovada de maturitate in actiunea lor sociala”. Totusi, sindicatele nu au facut decat sa amane cu o luna termenul de rezolvare de catre Guvern a listei de revendicari. Amenintarea cu greva generala continua.
Conditii puse de sindicate pentru anularea grevei din mai
l urgentarea aparitiei cadrului legislativ privind relatiile de munca (legea privind conflictele colective si individuale de munca, legea privind inspectia muncii, reglementari care vizeaza accidentele de munca si bolile profesionale, inasprirea sanctiunilor privind munca la negru);
l privatizarea rapida si desfiintarea Fondului Proprietatii de Stat;
l modificarea politicii fiscale;
l revizuirea sistemului de tarifare a energiei electrice si termice, transportului, telecomunicatiilor;
l reesalonarea datoriilor societatilor comerciale pe o perioada de pana la cinci ani, cu perioada de gratie de 6-12 luni;
l renuntarea la limitarea fondului de salarii, conform articolului nr. 29 din Legea bugetului de stat pe 1999;
l rezolvarea blocajului financiar.
