Alegeri uninominale pentru Consiliul Capitalei, care va avea 84 de membri (față de 55 în prezent). Desființarea consiliilor locale și dispariția primarilor de sector așa cum îi știm astăzi. Înlocuirea lor cu primari (sau viceprimari) de sector aleși de Consiliu din rândurile proprii. Majoritatea atribuțiilor vor fi concentrate în mâinile Consiliului și ale primarului general (care va fi ales în continuare prin vot direct), iar pentru competențele reduse care vor rămâne în ograda edililor de sector banii vor fi alocați tot de consilieri.
Acestea sunt principalele schimbări pe care le propune proiectul de Lege a Capitalei inițiat de un grup de politicieni din Partidul Democrat Liberal. „Inițiativa nu este născută în laboratoare de partid, cum spun unii, ci în rândurile societății civile. Actualul cadru legislativ nu mai corespunde cu nivelul de dezvoltare a orașului și, în lipsa unei strategii coerente, nu putem avea o evoluție armonioasă“, spune Elena Udrea, principala promotoare a proiectului, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și președinte al PDL București. Ea susține că, atâta timp cât există șapte instituții diferite, cu șapte bugete separate, care se ocupă de un singur oraș, lucrurile nu pot merge cum trebuie. „Poate doar dacă toți primarii și toate consiliile ar fi de aceeași culoare politică“, adaugă Udrea.
Ce se rezolvă și ce nu
Sorin Ioniță, director de cercetare al Societății Academice Române, spune că ONG-ul pe care îl reprezintă a arătat, încă din 2008, care sunt problemele administrative ale Bucureștiului. „Am indicat unde sunt suprapuneri de atribuții și unde sunt goluri. Considerăm în continuare că o schimbare în acest sens este necesară“, consideră el. Cu toate acestea, Ioniță s-a arătat nemulțumit de faptul că proiectul se ocupă mai mult de politică decât de administrație și lasă destule aspecte neclare.
„Nu poate să existe un București format din șapte Bucureștiuri mai mici. La cum stau azi lucrurile, nu poți face un proiect integrat de dezvoltare urbană“, spune arhitectul și urbanistul Teodor Frolu. El crede că dacă zona centrală a orașului va rămâne împărțită la cele șase sectoare, acest lucru nu va face decât să împiedice regenerarea acesteia.
Alexandru Ichim, purtător de cuvânt al Primăriei Sectorului 1 (instituție condusă de liberalul Andrei Chiliman), consideră că din actul normativ nu reiese aproape deloc cum va fi eficientizat actul de guvernare locală. Aceste nelămuriri vor fi rezolvate, crede Elena Udrea, având în vedere că, în paralel cu adoptarea Legii Capitalei, vor fi modificate alte acte normative, precum legea finanțelor publice locale sau legea construcțiilor și că a fost deja modificată legea urbanismului.
Primari pro și contra
Există voci care spun că noile reglementări vor crea și alte dificultăți. „O problemă va apărea în momentul în care locul unui consilier ales uninominal va deveni vacant (ceea ce se întâmplă foarte des). Se vor organiza alegeri de fiecare dată?“, se întreabă senatorul PSD de București Gabriel Mutu.
Edilii bucureșteni par a fi împăr­țiți în trei tabere. Cei trei primari de sector apropiați coaliției de guvernare (Cristian Poteraș, Liviu Negoiță și Neculai Onțanu) par a fi îmbrățișat necondiționat proiectul. De cealaltă parte stau Andrei Chiliman (PNL), cel mai vehement critic al inițiativei, și Cristian Popescu (PC).
O a treia categorie, ceva mai neutră, este formată din Sorin Oprescu (pe care, în eventualitatea unui al doilea mandat, legea îl va avantaja) și (surprinzător) Marian Vanghelie. Aflat în conflict cu unii dintre liderii PSD, primarul sectorului 5 s-a apropiat, în ultima vreme, de Elena Udrea. „Legea Capitalei trebuie să fie o lege consensuală, nu una conflictuală. Altfel, când se va schimba puterea, se va schimba și legea“, spune, din poziția de împăciuitor pe care a adoptat-o,
edilul-șef al Capitalei.

Și acum, ce urmează?
După cum au decis săptămâna trecută consilierii municipali, pe 19 iunie, bucureștenii vor fi chemați la urne pentru a se pronunța, în cadrul unui referendum, asupra modificării administrației publice a orașului. Inițial, Sorin Opres­cu dorea un referendum cu o singură întrebare: „Sunteți de acord cu centralizarea administrativă prin transferul de atribuții de la primăriile de sector către CGMB?“, dar majoritatea consilierilor au decis altceva.
Acum, deși vor fi șapte întrebări legate, mai mult sau mai puțin clar, de proiectul de act normativ, niciuna nu pare a pune problema suficient de tranșant. Astfel, alegătorii vor trebui să răspundă la patru întrebări de tip sondaj de opinie („Sunteți mulțumit de modul în care s-a dezvoltat Capitala?“, „Sunteți mulțumit de curățenia în Capitală?“, „Vă doriți o arhitectură unitară pentru București?“ și „Sunteți de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ?“), la care răspunsurile sunt previzibile, și la trei întrebări care vizează cele mai importante schimbări („Vă doriți o Capitală cu 6 sectoare și o administrație?“, „Vă doriți o Capitală cu 6 sectoare și 7 administrații?“ și „Sunteți de acord ca Bucureștiul să fie condus de primarul general și CGMB?“). În plus, spun inamicii Legii Capitalei, va fi nevoie de șapte buletine de vot diferite și de șapte urne în fiecare secție de vot, ceea ce va crește semnificativ costurile de organizare.
Pe ce se bat politicienii?
Oficial, Bucureștiul are două milioane de locuitori. Populația lui ajunge, de fapt, la 2,5-3 milioane de persoane, susțin experții. Aici se află 20% din salariați și 25% din firmele active din România. În orașul de pe Dâmbovița se câștigă cel mai bine (cu 50% peste salariul mediu la nivel național) și tot aici se înregistrează și cea mai mică rată a șomajului din țară (2,2%). Potrivit Eurostat, în 2008, PIB-ul per capita în București-Ilfov (calculat conform standardelor puterii de cumpărare – PPS) era de 113% din media Uniunii Europene.
„Legea vizează, de fapt, ca PDL să-și păstreze, prin modul în care se vor organiza alegerile uninominale, majoritatea în Consiliul General. Astfel, va putea să direcționeze banii publici – peste două miliarde de euro anual – spre firmele preferate“, susține Alexandru Ichim. Alții spun că proiectul pregătește, de fapt, candidatura Elenei Udrea la Primăria Capitalei. În replică, aceasta a spus că, dacă de asta depinde adoptarea Legii Capitalei, ea este gata să promită că nu va candida în 2012 pentru funcția de edil-șef al Bucureștiului. Inițiatorii susțin că, până la finalul actualei sesiuni parlamentare, proiectul de lege va fi supus dezbaterii parlamentare și va fi adoptat cu sprijinul coaliției de guvernare.
Cum se descurcă alții
Budapesta este împărțită în 23 de districte, fiecare cu propriul primar și consiliu, aleși prin votul cetățenilor. Orașul are și un primar și un consiliu general.
Parisul este divizat în 20 de arondismente. Cetățenii aleg consilierii locali și municipali, care aleg, la rândul lor, primarii de arondisment, respectiv pe cel general.
Londra are 33 de districte (unul fiind City of London). Fiecare are propriul consiliu, cu atribuții vaste, ales direct. Există, mai nou, și un primar general.
Roma a fost împărțită în 20 de „municipii“, conduse de un președinte și patru membri ai consiliului local, aleși direct (la fel ca primarul general și consilierii generali).

Primari
sector 1 Cel mai vehement adversar al inițiativei este edilul PNL Andrei Chiliman. El susține că PDL dorește să controleze banii bucureștenilor.

sector 2 Deși riscă să piardă o bună parte din atribuții, Neculai Onțanu susține proiectul. El a cerut doar ca legea să fie supusă dezbaterii publice.

sector 3 Teoretic, primarul PDL Liviu Negoiță ar trebui să fie de partea Elenei Udrea. Până acum, însă, el nu s-a pronunțat public asupra inițiativei.

sector 4 Alesul PC Cristian Popescu „Piedone“ spune că, dacă legea va trece în forma propusă de PDL, va candida pentru Primăria Capitalei.

sector 5 Aflat în ultimele luni într-o relație cordială cu Elena Udrea, Marian Vanghelie de la PSD are o poziție oscilantă față de inițiativa acesteia.

sector 6 Edilul PDL Cristian Poteraș a declarat că sprijină proiectul. El afirmă că, în prezent, Capitala este formată din șase orașe diferite.