Dacă 69,8% dintre cei chestionaţi care consideră că moneda europeană a avut un rol negativ sau puţin benefic pentru Spania, 28,5% au afirmat că aceasta a avut efecte pozitive.

La 1 ianuarie, se va împlini un an de la intrarea în vigoare a euro, care a înlocuit peseta.

La prezentarea rezultatelor, cercetătorul de la Institutul Regal Elcano, Javier Moya, a subliniat că, din cauza crizei din 2008, imaginea euro s-a înrăutăţit, "focalizând ura cetăţenilor faţă de ceea ce se întâmplă" în plan economic.

Doar 4,2% dintre spanioli consideră că Uniunea Europeană este vinovată de criza datoriilor. Principalii vinovaţi sunt consideraţi speculatorii de pe burse (46,2% dintre opinii), urmaţi de Guvernul spaniol (22,6%), potrivit studiului citat de Agerpres.

În ceea ce priveşte posibilităţile ca Spania să fie salvată, la fel ca Grecia sau Portugalia, 33,4% dintre cei intervievaţi consideră acest lucru posibil, în timp ce majoritatea (62,6%) îl consideră puţin sau deloc probabil.

Impresia în privinţa evoluţiei crizei economice internaţionale generează incertitudini în rândul spaniolilor. Pentru 58,3% dintre cei chestionaţi, situaţia s-a înrăutăţit, în timp ce o treime consideră că e la fel şi doar 5,2% apreciază că aceasta s-a îmbunătăţit.

Două treimi dintre spanioli apreciază, în linii generale, măsurile pe care membrii zonei euro le-au luat în ultimele două luni, mai puţin recapitalizarea băncilor, pe care cei mai mulţi (42,6%) o consideră negativă.

Un procent de 39% se pronunţă pentru autorizarea emiterii de eurobonduri, un mecanism care va permite ieftinirea costului datoriei.

La întrebarea dacă ar considera oportună numirea unor experţi în economie în fruntea guvernelor din Grecia şi Italia, aproape jumătate dintre cei chestionaţi s-au declarat de acord, în timp ce 39% au respins această măsură.

UE continuă să aibă o bună reputaţie în rândul cetăţenilor spanioli, cu o notă de 5,7 faţă de un maximum de 10, în scădere însă faţă de lunile anterioare.

Restul organismelor financiare sunt prost văzute, printre acestea Fondul Monetar Internaţional şi G-20 (4,8) şi Banca Centrală Europeană (4,7).

Te-ar putea interesa și: