Bulgaria, în pragul schimbării monetare
Bulgaria, în pragul schimbării monetare. Uniunea Europeană a anunțat recent că Bulgaria este pregătită să adopte moneda unică europeană începând cu 1 ianuarie 2026, însă această decizie stârnește emoții și temeri în rândul populației.
Pentru mulți bulgari, schimbarea va însemna mai mult decât o simplă tranziție financiară – va marca un moment de nesiguranță legat de viața de zi cu zi și de stabilitatea economică.
Vocea micilor producători – Teama de creșteri de costuri
Pe marginea unui drum dintr-un sat bulgăresc, Doroteya Kanavrova, o mică cultivatoare de legume, își exprimă clar îndoielile față de această schimbare.
Ea se teme că trecerea la euro va duce la scumpirea inputurilor agricole, în special a îngrășămintelor, ceea ce va afecta direct costurile fermei sale modeste.
Bulgaria are o istorie complicată în ceea ce privește stabilitatea economică. La aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor se situează încă sub media comunitară.
Moneda națională, leva, care este legată de aproape trei decenii printr-un consiliu monetar de marca germană și apoi de euro, reprezintă pentru mulți bulgari un simbol al securității în fața trecutului turbulent marcat de crize financiare și falimente bancare.
Divizarea opiniei publice
Cu toate acestea, opinia publică este divizată. Sondajele indică faptul că bulgarii sunt mai sceptici față de adoptarea euro decât media europeană, iar protestele organizate de grupări de extremă dreapta au mobilizat mii de oameni pentru a-și exprima opoziția.
O parte semnificativă a populației, în special pensionarii și persoanele cu venituri mici, se tem de o creștere rapidă a prețurilor după schimbarea monedei.
În paralel, oficialii și analiștii economici subliniază avantajele pe termen lung ale aderării la zona euro, cum ar fi accesul facilitat la investiții și reducerea costurilor de finanțare.
Totuși, există voci precum fostul ministru de Finanțe Svetoslav Gavriyski, care consideră că este inevitabil ca Bulgaria să renunțe la consiliul monetar pentru a se integra pe deplin în economia europeană, dezmințind temerile privind o inflație masivă drept „zvonuri nefondate”.
„Oamenii care s-au obişnuit cu consiliul monetar timp de 28 de ani sunt îngrijoraţi acum ce se va întâmpla fără el”, spune Svetoslav Gavriyski, fostul ministru de Finanţe care a pregătit Bulgaria pentru consiliul monetar în 1997.
Acesta a dezminţit temerile referitoare la inflaţie drept „zvonuri stupide”.
„O ţară trebuie să iasă, mai devreme sau mai târziu, de sub consiliul monetar pentru a deveni o ţară normală”, spune Gavriyski.
Contextul regional oferă un tablou contrastant: țări precum Polonia, România, Cehia sau Ungaria au ales să amâne adoptarea monedei euro, invocând preocupări legate de inflație și suveranitate monetară. Guvernatorul băncii centrale cehe a evidențiat recent avantajele menținerii unei monede naționale în gestionarea provocărilor economice.
Realitățile cotidiene ale bulgarilor și preferințele monetare
Pentru Doroteya și mulți ca ea, moneda locală rămâne o ancoră de stabilitate, iar schimbarea este privită cu neîncredere. Ea preferă chiar să accepte lei românești de la turiștii care îi vizitează taraba, în locul unei monede euro pe care o consideră o necunoscută costisitoare.
„Marile firme sunt bogate, ele îşi permit. Noi ne descurcăm greu cu leva, vom fi într-o situaţie şi mai rea cu euro”, spune Kanavrova.
Chiar dacă încrederea în Uniunea Europeană este relativ ridicată în rândul bulgarilor, acest sprijin nu se traduce automat în acceptarea fără rezerve a adoptării monedei unice. Un deficit major în comunicarea guvernamentală și în campaniile de informare lasă mult spațiu pentru neînțelegeri și temeri, facilitând ascensiunea mesajelor populiste care mobilizează împotriva schimbării.
