La începutul lunii decembrie Dragoș Pâslaru, ministrul Muncii, a anunțat un nou proiect al Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice cu un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei. Acesta prevede creşteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat în ultimii ani de majorări salariale având drept scop rezolvarea inechităţilor existente până acum în sistemul salarial.

Din nefericire, imdediat după anunțul oficialului, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”, a afirmat că legea salarizării iniţiată de Ministerul Muncii este una proastă. Replica ministrului a venit imediat, acesta declarând că nu trebuie făcute salarii „estetice”, care să arate ideal şi care să nu fie aplicabile, așa cum s-a întâmplat în trecut. În plus, „masa salarială într-o ţară precum România ar trebui să aibă o anumită pondere în PIB. Asta am făcut şi noi. Am încercat să ducem, până în 2022, pe 7,6-7,5% din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internaţionale", a continuat Dragoș Pâslaru. Cum modificarea salariilor din zona bugetară afectează indirect și companiile private, sunt de așteptat și reacții ale antreprenorilor, însă o parte dintre aceștia au declarat pentru Capital că preferă să aștepte momentul discuțiilor din Parlament pe această temă.

În același timp, șefii companiilor private, laudă Ordonanța de Urgență 60 care prevede o primă de activare de 500 de lei pentru şomerii care se angajează, o primă de instalare de 12.500 de lei dacă trebuie să se mute şi o subvenţie lunară de 900 de lei pentru firmele cu care încheie contracte de muncă. Aceasta ar trebui să stimuleze mobilitatea forței de muncă, detaliu foarte important acum în România, țară în care, paradoxal, există un număr enorm de asistați social și, în același timp, o lipsă acută de muncitori în anumite domenii. „Cererea de resurse umane este cu mult peste oferta de candidaţi pe care o găsim în zonele în care se fac recrutări. Am vrut să aducem oameni din alte zone şi am căutat candidaţi in­clusiv în sate unde 400 de oameni erau asistaţi social, dar niciunul nu a vrut să se angajeze.  Asta în ciuda faptului că pachetul de be­neficii era destul de bun în cazul în care acceptau relocarea, însă oamenii nu vor să muncească“, declarea în urmă cu ceva timp  Florin Godean, directorul Adecco, una dintre cele mai mari firme de recrutare din România. Prin urmare, în ciuda stimulentelor prevăzute de OUG 60/2016, este foarte posibil ca rezultatele acestei susțineri a mobilității forței de muncă să se lase așteptate. Asta, conform antreprenorilor contactați de Capital, dacă OUG 60/2016 nu va fi completată de o acordare mai strictă a fondurilor pentru asistații social, una care să îi stimuleze să caute un loc de muncă inclusiv în zone aflate la distanțe mai mari de reședință.

„,În afara competenţelor tehnice, România avea un avantaj faţă de alte ţări prin nivelul de cunoştinţe de limbi străine în rândul populaţiei. Din păcate, deşi digitalizarea este tot mai prezentă în viaţa fiecăruia dintre noi, acest avantaj se pierde, din cauza unui nivel din ce în ce mai scăzut al competenţelor lingvistice. Ne confruntăm cu un număr redus de specialişti în anumite domenii, precum şi cu un nivel de pregătire nesatisfăcător în rândul celor care îşi finalizează studiile  (de ex, lipsa experienţei practice sau studii teoretice neadaptate nevoilor actuale de business)”.

Dana Oprişan, director Resurse Umane Grup Renault România

Te-ar putea interesa și: