În 2016, salariul mediu net pe economie a fost de circa 2.050 de lei. Anul trecut, acesta a urcat cu 16%, până la 2.380 de lei. Cu o rată medie a inflației în 2017 de 1,3%, rezultă că salariul real s-a majorat cu aproximativ 15 procente. La prima vedere, veștile sunt foarte bune. Iar creșterea puterii de cumpărare chiar s-a văzut. Și în statistici (vânzările din zona comerțului cu amănuntul au crescut cu aproape 11 procente anul trecut, spun cei de la Institutul Național de Statistică, INS), și cu ochiul liber: mall-urile, hipermarketurile, restaurantele sau hotelurile din stațiuni au fost în 2017 la fel de pline ca în perioada de boom 2007-2008.

Din păcate, euforia s-ar putea să fie de scurtă durată. Asta pentru că știrile legate de veniturile românilor nu sună la fel de bine în primele luni din 2018. În primul rând, rata medie anuală a inflației pentru perioada ianuarie-aprilie a fost de aproape cinci procente. Așa că, deși salariul mediu a urcat la 2.550 de lei pentru primul trimestru (respectiv cu 11% față de aceeași perioadă a lui 2017), luând în calcul și scăderea puterii de cumpărare ajungem la o creștere mai degrabă modestă, de numai 6%. Asta în ciuda faptului că, după cum ne-au anunțat luni de zile guvernanții, de la 1 ianuarie ar fi urmat să aibă loc o majorare cu 25% a lefurilor bugetarilor (care, în realitate s-a aplicat la salariul brut prin mutarea contribuțiilor obligatorii), iar de la 1 martie ar fi trebuit să se mărească semnificativ salariile pentru cei din sănătate și educație. Ceea ce s-a și întâmplat pentru o bună parte din ei (chiar dacă pentru o minoritate nu tocmai neglijabilă a personalului medical și auxiliar veniturile au stagnat sau chiar au scăzut).

Pentru unii mumă

Ceea ce e cu adevărat grav este nu că majorarea salariilor la stat a fost mai mică decât cea promisă și nici că, în medie, creșterea puterii de cumpărare a românilor este semnificativ mai mică decât cea de anul trecut. Problema adevărată este că, pentru acei bugetari și pentru numeroșii angajații de la privat cărora le-au urcat salariile nete cu doar câteva procente sau chiar deloc față de aceeași perioadă a lui 2017, inflația din primele luni echivalează, de fapt, cu o scădere a veniturilor reale.

Calculele privind evoluția reală a lefurilor din zona privată sunt greu de făcut în această perioadă. Oficial, în trimestrul întâi al acestui an ele au scăzut cu 13% față de primele trei luni din 2017. În același timp, însă, valoarea bonusurilor și a primelor plătite de angajatorii privați a urcat cu nu mai puțin de 68%. Ceea ce arată că în numeroase firme domnește încă incertitudinea privind efectele și, mai ales, ireversibilitatea „revoluției fiscale“ (respectiv trecerea contribuțiilor în sarcina angajatului). Așa că salariile brute nu au fost majorate încă în mod corespunzător, iar pentru a nu afecta veniturile nete ale personalului s-a adoptat varianta bonusurilor. „Aceste valori reprezintă efectele schimbărilor legislative ce au avut loc la începutul anului“, explică analiștii de la Smartree într-un studiu recent.

 

Presiuni și tensiuni

Totuși, chiar și în acest context neobișnuit, estimările experților tind să arate același lucru: de la debutul lui 2018, în mediul privat veniturile nete au urcat, în medie, cu numai 2-3 procente. Luând în calcul creșterile de cinci până la zece la sută observate de INS în zone precum transporturile aeriene, fabricarea produselor din tutun sau activitățile profesionale, științifice și tehnice, înseamnă că sunt sectoare întregi în care veniturile au stagnat, dacă nu chiar au scăzut ușor comparativ cu 2017. Iar o coborâre de la nivel macro la cel micro arată că această supoziție este perfect întemeiată.

„După cum știe toată lumea, la noi, din cauză că eram scutiți de impozitul pe venit, ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie veniturile să ne scadă ca urmare a noii structuri fiscale. Angajatorul a compensat cu un bonus de circa 6%, însă nu se știe până când se va acorda“, spune Adrian, salariat al unei firme IT din Pipera. „Din cauza incertitudinii din politica fiscală, am decis ca în compania noastră să nu majorăm deocamdată salariile brute, ci să compensăm trecerea contribuțiilor la angajat prin acordarea de prime lunare. Veniturile nete au rămas la același nivel, însă oamenii încep să simtă că nu mai pot cumpăra la fel de multe lucruri ca anul trecut sau că le-au crescut ratele și facturile la gaze și lumină, așa că, cel mai probabil, va crește presiunea pe noi să le majorăm. Ceea ce nu va fi deloc ușor“, se plânge patronul unei firme de construcții din Timiș.

Și în industrie lucrurile arată îngrijorător. „La noi comenzile sunt aceleași, prețurile au fost negociate cu clienții pentru o perioadă mai lungă de timp, așa că nu avem cum să le majorăm, dar angajații ne tot bat apropouri legate de salarii. Adevărul este că ultima majorare a fost în primăvara anului trecut, iar de atunci prețurile au tot crescut. Doar că pur și simplu nu cred că avem cum să le dăm mai mulți bani“, spune managerul general al unui fabricant de componente pentru industria auto din sudul țării.

Asta în timp ce Dragoș, salariat al unei companii care produce materiale de construcții de lângă București, spune că firma sa a fost nevoită să crească salariile și, drept consecință, să urce prețurile de livrare către magazine și depozite după ce a pierdut într-o singură lună aproape 10% din angajați din cauza nivelului de salarizare. „Lefurile nu erau neapărat mici, dar oamenii au simțit că pierd din puterea de cumpărare și au putut fi atrași de concurență cu 200-300 de lei în plus pe lună“, dezvăluie el.

 

Pensionarii, loviți serios

Nu în ultimul rând, pensionarii sunt și ei printre marii perdanți ai acestei perioade. Potrivit statisticilor Casei Naționale de Pensii, în decembrie 2017 pensia medie era în România de 1.071 de lei. Patru luni mai târziu, în aprilie 2018, ea ajunsese la 1.072 de lei, așadar stagnase practic. În aceeași perioadă, rata inflației a fost de 1,9%. Ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a uneia dintre cele mai vulnerabile categorii sociale a scăzut în ultimele luni. Mai exact, ca să achiziționezi aceleași bunuri și servicii ca în decembrie, pensia medie ar trebui să fie de 1.091 de lei. Iar dacă ritmul se păstrează, majorările de anul trecut vor fi înghițite de inflație.

Recapitulând: deși s-au lăudat cu majorări nemaivăzute, guvernanții nu au reușit decât să crească selectiv și aparent fără nicio logică lefurile din sectorul de stat, lăsând pe dinafară categorii întregi. Mai mult, în zona privată salariile au scăzut pe hârtie, din cauza „revoluției fiscale“, iar veniturile nete (salarii plus bonusuri) au urcat foarte puțin sau au stagnat. Cum au stagnat și pensiile. Ceea ce face ca, din cauza unei rate a inflației fără precedent în ultimii șase ani, să se ajungă ca puterea de cumpărare a celor din afara sistemului bugetar să fi scăzut de fapt anul acesta. Cu alte cuvinte, mult lăudata creștere economică se simte doar în unele (și tot mai puține) buzunare.     

Acest articol a fost publicat în numărul 21 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 28 mai-3  iunie 2018       

Te-ar putea interesa și: