Din 1957, Ion Ceaușescu lucra la Combinatul Agroalimentar 30 Decembrie, ca muncitor calificat. Pe 24 octombrie 1958 e primit în partid. Imediat e făcut şef de secţie.

Din 1963 avea deja funcţia de inginer-şef adjunct.

„În activitatea sa profesională, tovarăşul Ceauşescu Ioan s-a dovedit a fi un muncitor capabil cu multă voinţă de muncă. S-a preocupat încontinuu de sectorul legumicol, fiind un bun organizator. Ajută şi sprijină pe tovarăşii cu care lucrează, fapt pentru care este stimat şi respectat de către aceştia”, arată o biografie de partid din 17 ianuarie 1963, citată de Adevărul din 17 iulie 2016.

În paralel cu munca la Combinat, Ioan se înscrie la cursurile fără frecvenţă ale Facultăţii de Agronomie din Bucureşti şi obţine diploma de inginer agronom în 1961.

Ascensiunea

După ce fratele său Nicolae ajunge în fruntea partidului, Ion Ceauşescu cunoaşte o adevărată ascensiune. E numit mai întâi profesor la Institutul Agronomic din Bucureşti, apoi e trimis direct la conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole. Stă acolo vreme bună.  Nu-şi găseşte refugiul doar în muncă, ci se şi distrează.

„A muncit serios şi cu rezultate foarte bune, s-a şi distrat din plin, aşa cum îmi place şi mie, zgomotos şi cu lăutari, şi-a iubit nevasta şi copiii şi a mai avut timp şi de mine”, spune Mihaela Ceauşescu, fiica fratelui Marin, în volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”.

La începutul anilor 1980, Ioan Ceauşescu era deja ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

De la 1 august 1983, e trimis prim-vicepreşedinte la Comitetul de Stat al Planificării.

Din 28 martie 1985, în ultimul guvern comunist, ocupă funcţia de ministru-secretar de stat în Consiliul de Stat al Planificării.

În democrație

După Revoluţie, îşi vede de studiile sale despre horticultură, retras de ochii publicului.

Potrivit nepoatei Mihaela Ceauşescu, Ion a suferit şi o operaţie pe cord, având o sănătate fragilă. Arareori se întâlneşte cu oamenii din domeniul în care activase. Numele său mai apărea doar în revista „Lumea satului”, unde era elogiat pentru că a ajutat dezvoltarea horticulturii.

Ultima referire cu privire la el e făcută în 2016 de fostul parlamentar Marius Marinescu, cel care la începutul anului vorbise cu fratele dictatorului.

„Am vorbit astăzi cu domnul Ion Ceauşescu, singurul frate în viaţă al lui Nicolae Ceauşescu. I-am urat «La mulţi ani». S-a bucurat şi mi-a spus că este mare păcat că aproape tot ce s-a construit cu sacrificii şi trudă înainte de 1990 s-a distrus. L-am consolat cu ideea că grandoarea Casei Poporului va dăinui peste secole”, declara fostul parlamentar pentru site-ul dcnews.ro.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric