Una dintre principalele noutăți legislative este direcționată către combaterea activității ilegale a site-urilor care oferă jocuri de noroc online fără licență valabilă în România, spune directorul PwC România, Iulian Panfiloiu. Până în prezent, operatorii licențiați clasa a II-a puteau facilita accesul rezidenților români la platforme nelicențiate, prin servicii precum conținut în limba română sau procesare de plăți în lei.
Directorul PwC România, Iulian Panfiloiu, spune că noile prevederi interzic astfel de practici
Noile prevederi interzic astfel de practici, permițând acestor operatori să presteze servicii exclusiv pentru organizatorii care dețin licență clasa I. În plus, aceștia vor avea obligația să furnizeze Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) informații detaliate privind sursele de accesare ale sistemelor informatice, identitatea operatorilor și măsurile aplicate pentru blocarea accesului la site-uri neautorizate. Nerespectarea acestor obligații poate duce la revocarea licenței.
O altă măsură vizează accesul la jocuri de noroc online în spații publice. Doar persoana înregistrată pe platformă, folosind propriul dispozitiv, va putea accesa aceste jocuri. Persoanele care oferă publicului tablete sau alte dispozitive cu acces la internet vor fi obligate să restricționeze accesul la platforme de jocuri de noroc. Această reglementare vine să elimine lacunele legislative care au permis, în trecut, mutarea activităților de jocuri de noroc din săli tradiționale în spații precum „internet-café”-urile, după interzicerea sloturilor în localitățile sub 15.000 de locuitori.
Sunt introduse noi infracțiuni și înlocuite anumite contravenții
În ceea ce privește sancțiunile, sunt introduse noi infracțiuni și înlocuite anumite contravenții. Sunt definite noțiuni precum participarea frauduloasă sau facilitarea frauduloasă a participării la jocuri de noroc la distanță. Lista neagră a ONJN se extinde, incluzând nu doar site-urile neautorizate, ci și persoanele fizice și juridice care desfășoară activități în domeniu fără licență. Alte modificări includ actualizarea reglementărilor privind polițele de garanție emise de asigurători, considerate greu de controlat, precum și obligativitatea dotării mijloacelor de joc cu dispozitive GPS pentru trasabilitate.
În ceea ce privește fiscalitatea, se modifică și nivelul impozitării pentru veniturile obținute de persoanele fizice. Cota de impozit pentru venituri de până la 10.000 de lei crește de la 3% la 4%. Pentru sumele cuprinse între 10.000 și 66.750 de lei, rămâne aplicabilă cota de 20%, iar pentru cele peste 66.750 de lei, se menține impozitul de 40%.
Majorările sunt considerabile pentru operatorii economici din domeniu
Taxele aferente autorizației anuale de exploatare cresc astfel: la 25% din venituri pentru pariuri mutuale și în cotă fixă (tradiționale), cu un minim de 144.000, respectiv 240.000 de euro, iar pentru pariurile în contrapartidă tradiționale se aplică aceleași praguri. Pentru jocurile de noroc la distanță (clasa 1 și 3), taxa urcă la 30%, dar nu mai puțin de 480.000 de euro. Slot-machine-urile de tip clasa A sunt taxate acum cu 6.000 de euro per aparat, față de 5.300 anterior.
Aceste cote se aplică inclusiv autorizațiilor deja în vigoare, taxa fiind recalculată pentru perioada rămasă de valabilitate. Taxele prevăzute inițial în proiectele de lege erau mai mici (23% și 27%), însă forma adoptată a crescut sarcina fiscală. De asemenea, taxa de viciu aferentă slot-machine-urilor și videoloteriei se dublează, ajungând la 1.000 de euro pe post autorizat pe an. O nouă taxă specială de 8% este introdusă pentru jocurile de tip loto, cu excepția videoloteriei, aplicată veniturilor obținute de operatorii licențiați.
Aceste măsuri vin în contextul unei presiuni bugetare crescute, dar și ca răspuns la fenomenul îngrijorător al dependenței de jocuri de noroc. Schimbările reflectă o tendință de creștere a taxării în domeniu, în paralel cu înăsprirea reglementărilor și a sancțiunilor pentru activitățile desfășurate în afara cadrului legal.
