Românii se cred în continuare cei mai buni doctori. Ce efecte periculoase are automedicația

Automedicația este un fenomen extrem de răspândit în România, foarte mulți români luând medicamente fără consult medical. De la tratarea durerilor banale până la utilizarea antibioticelor pentru răceli și gripe, mulți pacienți recurg la soluții rapide, ignorând riscurile. Specialiștii avertizează că aceste obiceiuri pot duce la complicații grave, supradozări și rezistență la antibiotice. Iată mai multe detalii despre acest subiect îngrijorător.

Românii și automedicația: un obicei periculos care ascunde riscuri majore

Automedicația rămâne un fenomen extrem de răspândit în România, iar un sondaj recent scoate la iveală dimensiunea reală a acestei practici și riscurile asociate.

Peste 62% dintre români tratează durerile obișnuite fără să ceară sfatul unui medic sau farmacist, iar aproape jumătate recunosc că își administrează singuri tratamente chiar și în cazuri mai complexe, cum ar fi răcelile, gripa sau problemele digestive.

Specialiștii atrag atenția că această tendință poate duce la agravarea stării de sănătate, mascarea unor afecțiuni grave și apariția unor complicații cauzate de interacțiuni medicamentoase periculoase.

Mai grav este că și copiii primesc medicamente în același mod

Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale cercetării este legat de administrarea de medicamente copiilor. Un părinte din patru recunoaște că le dă copiilor medicamente fără să consulte un specialist, ceea ce poate duce la probleme grave.

Dozele, concentrațiile și chiar tipurile de medicamente care sunt sigure pentru adulți nu sunt neapărat potrivite pentru cei mici, iar tratamentele greșite pot provoca efecte adverse severe.

Specialiștii subliniază că fiecare tratament trebuie adaptat vârstei, greutății și metabolismului copilului, iar consultarea medicului sau a farmacistului este esențială pentru siguranța celor mici.

Folosirea incorectă a antibioticelor

Un alt semnal de alarmă este dat de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Aproximativ 20% dintre români le iau pentru răceli și gripe, deși aceste afecțiuni sunt cauzate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu au niciun efect.

În plus, mulți pacienți întrerup tratamentul înainte de final, ceea ce contribuie la apariția rezistenței bacteriene – o problemă gravă de sănătate publică. În mod îngrijorător, jumătate dintre respondenți păstrează antibioticele rămase pentru „data viitoare”, folosindu-le ulterior fără consult medical. În plus, aproape 16% le combină cu produse lactate, ceea ce reduce eficiența tratamentului.

Combinația de paracetamol cu alte medicamente pentru răceală și gripă

Nu sunt singurele probleme privind modul în care românii iau medicamentele. Peste 68% dintre români combină paracetamolul cu medicamente pentru răceală și gripă, fără să realizeze că acestea conțin deja același ingredient activ.

Rezultatul este o doză cumulată excesivă, care poate afecta grav ficatul. În plus, aproape 10% combină ibuprofenul cu aspirina, ceea ce crește riscul de iritații gastrice sau tulburări de coagulare, fără să aducă beneficii suplimentare.

Un alt fenomen îngrijorător este tendința românilor de a combina medicamentele cu suplimente alimentare sau remedii naturiste fără a verifica posibilele interacțiuni. Peste o treime dintre respondenți declară că fac acest lucru, însă doar 12% verifică compatibilitatea tratamentelor.

Unii pleacă de la premisa greșită că produsele „naturale” sunt întotdeauna sigure, ceea ce poate duce la reacții adverse neașteptate.

Specialiștii recomandă ca pacienții să ceară sfatul unui medic sau farmacist înainte de a începe un tratament nou, de a combina mai multe medicamente sau de a administra medicamente copiilor. Chiar și o discuție scurtă poate preveni supradozările, interacțiunile periculoase sau administrarea incorectă.