Avertisment de la BNR. Provocările economice și politice ale României
Avertisment de la BNR. Într-un context economic și politic marcat de incertitudini, Banca Națională a României (BNR) se confruntă cu provocări majore în încercarea de a menține echilibrul pe piețele financiare.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a discutat recent despre cum instabilitatea politică și economică influențează cursul leului și dobânzile, în ciuda măsurilor adoptate de instituția bancară, notează digi24.ro.
Avertisment de la BNR. Dobânzile și leul în fața incertitudinii
Avertisment de la BNR. Dan Suciu a subliniat că dobânzile nu vor depăși pragul de 7,5%, acest nivel fiind determinat de dobânda Lombard, care reprezintă o limită teoretică pentru dobânzile interbancare.
În momentul în care dobânzile ating această valoare, băncile pot recurge la alte soluții de finanțare, dar acest plafon este esențial pentru stabilitatea financiară.
Totodată, Dan Suciu a precizat că presiunea asupra monedei naționale este rezultatul unui cumul de factori, inclusiv incertitudinile politice legate de alegeri și de formarea unui nou guvern.
„Am spus de la bun început că în noul context care se profila, în urma retragerilor semnificative de valută, cauzate de evenimentele politico-economice care au loc în România în ultima perioadă, încercăm să obținem un echilibru atât pentru curs, cât și pentru dobânzi, la noile plafoane pe care le întrevedeam.
În ceea ce privește dobânzile, avem un plafon cert, pentru că ele nu au cum să treacă de 7,5%, este dobânda Lombard, pentru că odată ajunse la acel la fond, băncile au alte soluții de finanțare.
Această creștere de dobândă se datorează unei lichidități mai reduse în piață, care a făcut ca leul să fie ceva mai mai bine cotat astăzi. Dar lichiditatea mai redusă, odată ce dobânda ajunge spre 7,5%, poate fi compensată prin alte mecanisme bancare.
În ceea ce privește dobânzile, probabil că suntem spre vârf, iar în ceea ce privește cursul, dați-mi voie să nu folosesc certitudini. Am ajuns la un alt palier și probabil că este o zonă de relativ confort pentru perioada imediat următoare, pentru că impredictibilitățile continuă și marile răspunsuri legate de deficitele bugetare ale României așteaptă încă să primească răspunsul”, a explicat Dan Suciu pentru Digi24.
Devalorizarea leului și impactul deciziilor politice
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale instabilității politice a fost devalorizarea leului cu aproximativ 3%, un salt semnificativ pentru o monedă care până de curând a beneficiat de o stabilitate considerabilă.
„Au fost un cumul de elemente care a dus la această situație, de la perioada electorală prelungită, la necunoscutele legate de alegeri și la incertitudinile legate de viitorul guvern. Până nu primim răspunsuri ceva mai clare la toate aceste provocări, va fi destul de greu să avem alte evoluții.
Sperăm să avem o temperare a creșterilor pe care le-am avut în ultima perioadă. Avem un prim semnal, dar e încă de lucru și suntem aici foarte atenți la ceea ce se întâmplă în piață, la Banca Națională”, mai spune Dan Suciu.
Suciu a explicat că acest fenomen a fost generat de semnalele politice, cum ar fi ruptura din cadrul Coaliției, care a creat un climat de nesiguranță ce a afectat încrederea investitorilor.
„A arătat că se vorbește despre o nouă ordine politică mai greu de obținut, pentru că nu e o chestiune de o persoană sau alta, e o chestiune de un sistem sau altul care trebuie menținut în termen de stabilitate sau trebuie adus în într-o zonă de stabilitate”, afirmă Suciu.
În fața acestei presiuni, BNR a intervenit pentru a limita fluctuațiile valutare, având în vedere că 3% nu reprezintă o valoare extraordinar de mare în termeni financiari, dar efectele sale sunt resimțite pe planul încrederii pieței.
„Noi trebuie să răspundem la provocările pieței, iar provocările pieței sunt determinate de o situație politică, economică și electorală foarte complicată. Cu cât mai mult predictibilitate în această zonă, cu atât mai eficiente sunt eventualele intervenții pe care le face Banca Națională pentru calmarea pieței. Pentru că este o piață nervoasă. Chiar dacă astăzi am avut o ușoară întărire a leului în raport cu euro, piața este nervoasă, este agitată, este destul de speriată și nici perspective legate de inversarea fluxurilor de capital de care vorbeam nu vedem neapărat pe termen scurt și mediu.
Noi avem încredere în moneda națională, suntem gestionarii acestei monede. Noi lucrăm ca această variație de curs să nu fie una mare. Deocamdată, în termeni financiari, 3% nu e o cifră mare. Știu că a fost o presiune destul de mare în ultima perioadă, știu că am trecut de praguri pe care le considerăm pe bună dreptate psihologice. Nu e un moment de confort pentru nimeni.
Dar, în termeni financiari, 3% nu-i mult. Obișnuiți fiind cu o stabilitate a cursului, a apărut dintr-o dată foarte mult. Această stabilitate a cursului a putut fi obținută pe baza fluxurilor financiare care veneau în țară, nu care ieșeau din țară, cum se întâmplă acum, deci o schimbare completă de paradigmă și a unei stabilități pe care am avut-o din ceea ce înseamnă orientare a guvernamentală”.
Un apel către stabilitate politică și continuarea reformelor
Suciu a reiterat importanța stabilității politice pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru susținerea fluxurilor financiare esențiale în această perioadă.
El a subliniat că guvernul României trebuie să adopte măsuri clare, care să stabilească o direcție coerentă în ceea ce privește finanțele publice, deficitul bugetar și implementarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Amânarea acestora ar putea pune în pericol accesarea fondurilor europene necesare, având în vedere că acești bani sunt o sursă esențială de capital „gratis” pentru economie.
„E una din știrile cele mai îngrijorătoare în privința stabilității pieței. Sperăm că și apelul nostru a fost în permanență la adresa factorului politic, de a avea grijă de aceste fonduri și de a le pune la dispoziția economiei românești, pentru că ele sunt esențiale.
Sperăm să revină la această decizie și să vedem cât de curând implementate reforme care să permită reluarea fluxurilor. E una din condițiile pentru stabilitate”, afirmă purtătorul de cuvânt al BNR.
În contextul în care se preconizează alegeri anticipate după cele prezidențiale, Suciu a declarat că această situație ar putea adânci instabilitatea guvernamentală, având în vedere că formarea unui nou guvern în această perioadă ar putea întârzia procesul de luare a deciziilor economice.
BNR, în această perioadă de incertitudine, își propune să răspundă rapid provocărilor pieței, dar este esențial ca factorii politici să ofere predictibilitate pentru ca intervențiile băncii centrale să fie eficiente.
„E o prelungire a stării de interimat, o prelungire a incapacităților guvernamentale de a lua decizii în sensul de care vorbeam. Sunt două din împrejurările pe care piața le-a văzut ca atare și ați văzut reacțiile, pentru că acestea au fost în bună măsură anticipate.
Ca posibilități, este rolul tuturor în România în acest moment, cărora ne pasă de ce se întâmplă, să contribuim la înlăturare acestor două cauze, care de fapt sunt aceleași legate de instabilitate. În momentul acela putem vorbi despre consolidarea bugetar-fiscală care să nu mai aducă emoții în piețe și evoluții așa cum le-am văzut în săptămâna aceasta.
Orice zi pierdută este încă o cauză de deficit. Suntem în ceasul al douăsprezecele deja. Nu cred că trebuie să mai pierdem timp. Chiar dacă Banca Națională are un buffer consistent, chiar dacă avem o rezervă importantă de valută cu care putem opera, ea nu e nelimitată și nici răbdarea investitorilor nu e nelimitată. Ba, dimpotrivă, și ei sunt în ceasul al doisprezecelea.
În zona de necunoscute în care ne aflăm acum, e ușor să spui orice. Importanța nu e de a avea scenarii cât mai variate. Important este să avem consistență și să încercăm să mergem spre răul cel mai mic în ceea ce privește scenariile de criză sau de probleme legate de economie”, susține purtătorul de cuvânt al BNR.
Agențiile internaționale de rating vor reevalua economia României
Purtătorul de cuvânt al BNR a mai adăugat că agențiile internaționale de rating vor reevalua economia României în perioada august-octombrie, iar în cazul în care instabilitatea politică și economică continuă, există riscul ca România să fie retrogradată la statutul de „junk” de către aceste agenții, ceea ce ar însemna o scădere semnificativă a încrederii investitorilor.
„Dacă nu se întâmplă o catastrofă în până atunci, adică în lunile august, septembrie, octombrie, când cele trei mari agenții de rating vor reevalua ratingul României, nu cred. Nu vreau să definesc ce înseamnă catastrofă, nici nu mă gândesc, nici nu știu ce înseamnă acuma. Dar în mod normal, agențiile nu se grăbesc să facă evaluarea decât în termenii în care i-au stabilit inițial, adică lunile august, septembrie, octombrie”, mai declară Suciu.
Aceasta ar putea duce la o creștere a costurilor de împrumut pentru stat și pentru companii, având un impact negativ asupra economiei pe termen lung.
„Nu se poate câștiga în perioade de scandal, în perioade de interimat și în perioade de necunoscut în ceea ce privește evoluțiile, deciziile economice pe care le iau decidenții”, explică Dan Suciu.
