Un studiu GfK România referitor la obiceiurile şi atitudinile de tratament ale românilor arată că medicamentele sunt mai des utilizate de femeile în vîrstă, cu un nivel de educaţie scăzut, în timp ce tratamentele naturiste sunt preferate de femeile educate din zona urbană. În schimb, aproape jumătate dintre bărbaţii români nu au apelat la niciun tratament medicamentos în ultimul an.

Studiul GfK concluzionează că tipul de tratament cel mai utilizat de către români este cel medicamentos (52%), urmat de tratamentele cu produse naturiste (15%) şi de tratamentul cu produse homeopate (4%).

42% dintre respondenţi nu au utilizat în ultimele 12 luni niciun fel de tratament, bărbaţii apelând în mai mică măsură decât femeile la tratamente de orice tip. De altfel, 48% dintre ei nu au recurs la niciun tratament în ultimele 12 luni.

Produsele naturiste şi homeopate, folosite în mediul urban

Tratamentele medicamentoase sunt utilizate în cea mai mare măsura de femeile cu vârsta de peste 60 ani şi cu educaţie scăzută – 8 clase sau mai puţin, în vreme ce la tratamente naturiste apelează mai ales persoanele de sex feminin cu educaţie medie şi superioară – minim liceu.

Persoanele din mediul urban folosesc în mai mare măsură tratamentele cu produse naturiste (18%), în special cele care locuiesc în Bucureşti (25%). Referitor la tratamentele homeopate, acestea sunt utilizate în cea mai mare măsură de către locuitorii Capitalei (8%).

„Piaţa de farmaceutice are potenţial de creştere”

„Studiul arată că românii au încredere în tratamentele medicamentoase, preferându-le celor naturiste sau homeopate, lucru de altfel firesc. Cheltuielile cu medicamentele pe locuitor sunt încă mult sub media europeană, ceea ce indică faptul că piaţa farmaceutică locală are în continuare un potenţial de creştere semnificativ”, susţine Andi Dumitrescu, director general GfK Romania.

Studiul „Obiceiuri şi atitudini de tratament” a fost realizat ca parte componentă a GfK Omnibus, un studiu realizat lunar pe un eşantion reprezentativ naţional. Cercetarea a fost aplicată pe un eşantion de 1.636 de respondenţi din zona urbană şi rurală, cu vârsta de 15 ani şi peste, în perioada 12-23 ianuarie 2009.

SURSA: GfK România