România și-a redus emisiile de dioxid de carbon

În ultimele 3 luni ale anului trecut, peste 29.000 de tone de emisii de dioxid de carbon (CO2) au fost reduse în România, prin activitatea de reciclare a ambalajelor generată de aproximativ 700 de companii.

Conform datelor Clean Recycle, în aceeași perioadă, companiile au raportat autorităților de mediu 46.000 de tone de deșeuri de ambalaje introduse pe piață, generatoare de emisii de CO2.

Cel puțin 60% din această cantitate a fost reciclată, contribuind astfel semnificativ la reducerea locală a amprentei de carbon.

În perioada septembrie – decembrie 2022, peste 700 de companii din România au reciclat și au valorificat aproape 30.000 de tone de deșeuri, reducând astfel nivelul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu peste 29.000 de tone.

Principalele categorii de deșeuri din ambalaje reciclate au fost sticla, plasticul, PET-ul, hârtia și cartonul, oțelul, aluminiul și lemnul.

Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, care are o contribuție negativă în procesul încălzirii globale, contribuind semnificativ în procesul schimbărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o strategie conform căreia țările membre UE trebuie să reducă aceste cantități cu 55% până în 2030. Până în 2050, strategia UE este de a ajunge la neutralitate climatică, adică de a ajunge la un echilibru între cei care generează emisii de carbon și sistemele absorbante.

România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creștere cu 5 milioane de tone față de 2020.

Țara noastră, responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE

Pe de altă parte, România este al doilea cel mai mare emiţător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE, iar dacă s-ar capta şi utiliza doar jumătate dintre acestea, s-ar putea genera 75 de milioane de euro de energie electrică şi suficientă căldură reziduală pentru a încălzi aproape 19.000 de paturi de spital pe an, arată o analiză realizată de think tank-ul în domeniul energiei Ember.

Realizatorii raportului atrag atenţia asupra faptului că două lacune majore din Regulamentul Uniunii Europene (UE) privind metanul ar permite minelor de cărbune să producă 2,2 milioane de tone de emisii de metan suplimentare până în anul 2050, echivalentul emisiilor anuale de CO2 combinate ale Belgiei şi Cehiei.

Conform documentului, în prezent, Polonia este principalul responsabil la nivel european îi sunt atribuite două treimi din totalul emisiilor de metan din minele de cărbune din UE, în 2020. În acest sens, 12 dintre minele subterane de huilă din ţară sunt responsabile pentru majoritatea acestor emisii de metan (87%), iar şapte dintre aceste mine produc cărbune termic şi ar putea fi închise cu prioritate şi înlocuite cu alte rezerve cu conţinut redus de metan, potrivit analizei realizate de Ember.

Raportat la momentul actual, România este al doilea cel mai mare emiţător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE. Astfel, cantitatea emisiilor de metan de la minele abandonate depăşeşte cantitatea de dioxid de carbon echivalenta produsă de industria energetică într-un an, dacă se ia în considerare potenţialul de încălzire al metanului pe 20 de ani (X80 CO2e), notează sursa citată.