România riscă un nou infringement. Sute de milioane de lei, cheltuiţi pentru o procedură ce trebuia încheiată de aproape 5 ani

Statul român cheltuiește sute de milioane de lei pentru restituirea imobilelor naționalizate, o procedură care trebuia încheiată încă încă din ianuarie 2016. Între timp, România a pierdut mai multe procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, implicând despăgubiri de 9 milioane de euro, și riscă în pluş şi infringementul, arată o analiză realizată de casa de avocatură Berechet Rusu Hiriţ.

Statul român a cheltuit 1,2 miliarde de lei pe aparatul administrativ central implicat în procesul de restituire a imobilelor naționalizate, în perioada 2013-2020, în ciuda faptului că procesul de retrocedare trebuia închis încă din 2016, conform legilor în vigoare. Mai mult, CEDO a pronunțat, numai în ultimii 2 ani, trei hotărâri împotriva României din această cauză, iar valoarea totală a despăgubirilor pe care statul trebuie să le plătească celor păgubiți depășește 9 milioane de euro, conform datelor deținute de BERECHET RUSU HIRIȚ, casă de avocatură cu o practică considerabilă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și specializare în retrocedări de proprietăți naționalizate.

Cea mai recentă hotărâre CEDO a fost publicată pe 17 noiembrie 2020 și obligă statul român să plătească proprietarilor din cauza Konya și alții împotriva României despăgubiri în valoare de 3.334.941 euro. Casa de avocatură BERECHET RUSU HIRIȚ a reprezentat unul dintre proprietarii despăgubiți în această cauză.

„Soluția Curții Europene se încadrează firesc în practica constantă a instanței dezvoltată în materia proprietăților preluate abuziv de statul roman comunist. În urmă cu mai puțin de 2 luni, România a fost obligată de către aceeași instanță să plătească despăgubiri de 2.989.340, iar anul trecut instanța europeană a condamnat România să plătească, în aceeași materie despăgubiri de 2.731.632 euro. Sumele reprezintă despăgubiri pe care autoritățile publice centrale și locale cu atribuții în procesul de restituire a proprietăților preluate abuziv de statul român comunist ar fi trebuit să le plătească treptat în cei aproape 30 de ani de când este legiferat procesul de restituire al acestor imobile”, a explicat Mădălina Berechet, Partener BERECHET RUSU HIRIȚ.

Conform datelor casei de avocatură, în cei patru ani care s-au scurs de când trebuia finalizat procesul de restituire, statul român a alocat 120 de milioane de lei pentru gestionarea retrocedărilor fără însă a avansa semnificativ.

Totodată România riscă și procedura de infringement din cauza depășirii termenului de închidere a procesului de retrocedare, impus de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și acomodat în legislația națională prin Legea nr. 165/2013, potrivit analizei BERECHET RUSU HIRIȚ.

„La aproape opt ani de la adoptarea legii interne și la patru ani de la împlinirea termenului limită pentru finalizarea procedurii de restituire a imobilelor către proprietarii de drept, Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților, instituție care ar fi trebuit să asigure  închiderea acestui proces, are încă 34.407 dosare nesoluționate”, a explicat Mihai Iorga, Avocat colaborator BERECHET RUSU HIRIȚ.

Numărului de dosare nesoluționate la nivel central i se adaugă dosare încă nesoluționate de comisiile locale și județene din toată țara. Pentru acestea nu există o centralizare clară.

Nu sunt excluse nici condamnări la sume foarte mari în termene foarte scurte pe termen scurt și mediu, pentru că pe rolul CEDO se aflau la data de 31 octombrie 2020, 8.000 de cauze în așteptare împotriva statului roman dintre care majoritatea cauzate de neînchiderea procesului de retrocedare, arată analiza Casei de avocatură.

România se află pe locul 4 în ierarhia CEDO prin numărul de cauze aflate în prezent pe rolul instanței, după: Rusia, Turcia și Ucraina.