România, printre țările cu cele mai ieftine gaze din UE. Italia și Portugalia, în topul scumpirilor
România și Croația oferă cele mai mici prețuri la gazele naturale din Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent raport Eurostat pentru a doua jumătate a anului 2024. În contrast, Italia, Portugalia și Suedia conduc clasamentul celor mai scumpe piețe de gaze.
România se menține într-o poziție favorabilă în peisajul energetic european, cu un preț mediu de 5,41 euro pentru 100 kWh de gaze naturale, al doilea cel mai mic din Uniune, după Croația (4,56 euro). La polul opus, consumatorii din Suedia plătesc 18,93 euro pentru aceeași cantitate, urmați de cei din Olanda (16,71 euro), Italia și Portugalia.
Datele reflectă o diferență semnificativă între piețele europene, determinată atât de politicile fiscale și energetice naționale, cât și de gradul de dependență față de importuri. În afara UE, Turcia se remarcă prin cel mai mic preț, de doar 2,13 euro/100 kWh.
Preț mic, dar nu neapărat accesibil în UE
Specialiștii avertizează că aceste cifre trebuie interpretate în contextul mai larg al puterii de cumpărare. În țările cu venituri medii sau mici, chiar și tarifele reduse pot reprezenta o povară semnificativă pentru populație.
Creșterea generală a tarifelor la gaze în unele state europene este atribuită revenirii la regimul fiscal normal, după ce multe guverne au suspendat temporar taxele în timpul crizei energetice generate de războiul din Ucraina.
„Creșterea se datorează în mare măsură faptului că taxele au revenit la nivelurile lor obișnuite în multe țări ale UE, după ce scutirea de taxe datorită crizei energetice provocate de Rusia a fost revocată”, arată raportul Eurostat.

România a reușit să mențină tarifele la gaze printre cele mai scăzute
În ciuda presiunilor de pe piața energetică europeană, România a reușit să mențină tarifele la gaze printre cele mai scăzute, grație unui mix de politici coerente și investiții strategice. Țara se numără deja printre cele mai puțin dependente de gazul rusesc și își consolidează poziția prin proiecte majore de dezvoltare.
Unul dintre cele mai importante este Neptun Deep, proiectul din Marea Neagră care ar putea dubla producția națională de gaze începând cu 2027. Acesta este considerat un punct de cotitură pentru autonomia energetică a României, notează Profit.ro.
Pe același palier de performanță se află și Croația, care a investit masiv în infrastructura de gaze lichefiate (LNG). Terminalul de pe insula Krk, operațional din 2021, a devenit un nod important de distribuție regională. Autoritățile croate intenționează să crească volumul de gaze livrat cu peste 80% în următorii trei ani.