Conform datelor EUROSTAT preluate de Ministerului Economiei, cifra de afaceri a industriei autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor din România a fost, la nivelul anului 2010, de 7,76 miliarde de euro, valoarea adăugată totală fiind de 1,533 miliarde de euro. Aparent importante, aceste valori nu arată decât că reprezentăm circa 1% din cifra de afaceri și din valoarea adăugată a industriei auto din Uniunea Europeană. În același timp state precum Germania (325,87 mld. euro), Franța (99,08 mld. euro) sau Marea Britanie (53,99 mld. euro) au cifre de afaceri mult mai mari. Ba chiar și țări foste comuniste precum Ungaria (13,73 mld. euro), Polonia (24,51 mld. euro) sau Cehia (27,68 mld. euro) ne bat măr la acest capitol.
Prost stăm la capitolul valoare adăugată / angajat unde, pentru fiecare 1 euro costuri salariale, generăm doar 1,71 euro. În același timp un ceh generează 2,12 euro, un polonez 2,35 euro, iar un maghiar 2,96 euro. E drept că acest indicator este chiar mai slab în Franța unde se situează la doar 1,15 euro.
Dintre țările UE, Germania realizează aproape jumătate din valoarea adaugată a industriei. Cel mai ridicat grad de specializare îl are însă Cehia, cu o pondere a industriei auto în valoarea adaugată a sectorului nefinanciar de 6,3%. Dintre fostele țări comuniste, Ungaria are cele mai bune performanțe. Valoarea adaugată/angajat se apropie de 70% din media UE, iar indicatorul ajustat cu costurile salariale este dublu față de media UE.
O simplă comparație cu Ungaria ne arată că, în timp ce acolo, 65.200 de angajați realizează o cifră de afaceri de 13,73 mld. Euro, la noi, 116.600 de angajați generează doar 7,76 mld. Euro.
În Romania, industria auto generează intern cea mai mare valoare adaugată dintre industriile manufacturiere, însă comparația cu țările UE privind valoarea adaugată/angajat ne plasează pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, cu doar 20,25% din media UE și 15% din performanțele Germaniei.
Conform datelor EUROSTAT centralizate de Ministerul Economiei, costurile totale cu cei 116.600 de angajații din industria auto românească se ridică la 899 milioane de euro. „Analizând valoarea adăugată raportată la costurile salariale se remarcă faptul că salariile mici nu sunt o condiție obligatorie pentru o productivitate a muncii optimă. Pentru un angajat român se înregistrează în medie costuri salariale anuale de 7,7 mii euro, adică 16% din costurile cu un angajat olandez sau 51% din costurile cu un angajat maghiar”, menţionează oficialii de la București.
Marjele brute ale companiilor europene sunt în medie de 6,2%, însa situația este foarte diferită de la un stat la altul. În Romania acest indicator atinge 8,2%, iar in Ungaria 13,8%.
Conform Ministerului Economiei, „analizând structura cifrei de afaceri în industria auto trebuie remarcată ponderea, pentru mulţi neaşteptat de mare, pe care o are subsectorul fabricaţiei de componente auto (71,7 % în anul 2011). Structura subsectorului fabricaţiei de ansambluri şi componente auto îmbrăca o largă varietate de profiluri tehnologice. Vectorul de dezvoltare principal a fost programul Renault pentru România. În prezent este în dezvoltare şi reţeaua de producători de componente pentru Ford”.
În sinteza elaborată de oficialii Ministerului Economiei în urma consultărilor cu sectoarele industriale este prezentă solicitarea privind constituirea unui grup de lucru inter-instituţional permanent pentru industria auto, precum şi cerinţa expresă referitoare la participarea miniştrilor la întâlniri cu investitorii din companiile multinaţionale pentru a se evita plecarea unor mari jucători internaţionali interesaţi să dezvolte afaceri în domeniul auto în România
În privinţa legislaţiei specifice, reprezentanţii industriei auto au cerut, printre altele, armonizarea reglementărilor în domeniile competitivităţii, protecţiei mediului şi siguranţei rutiere. De asemenea, s-a pus accent pe crearea unui cadru legislativ care să permită accesul la fondurile europene pentru proiecte de siguranţă rutieră, dar şi reducerea şi simplificarea fiscalităţii. În plus, s-a solicitat menţinerea şi îmbunătăţirea accesului companiilor din industria auto la mecanismele de finanţare şi facilităţile de investiţii prevăzute în schemele de ajutor de stat şi legislaţia fiscală.