Privatizarea este un subiect care a revenit puternic în prim-plan după ce guvernele s-au trezit că au nevoie de bani, iar majorarea deficitelor și a datoriilor publice nu este cea mai bună soluție. Un start bun a avut Polonia, care nu a întrerupt programul de privatizare în ultimii ani. Pe urmele Poloniei vrea să calce acum și România, dar și Austria. Investitorii regionali sunt însă cam aceiași.
Ceea ce înseamnă că ne vom bate pentru aceleași fonduri. Sigur, mai sunt și alte țări în zonă care urmează să privatizeze, dar principalii competitori ai României sunt Polonia și Austria deoarece vorbim de privatizări parțiale, adică programe asemănătoare, și de același tip de companii, majoritatea din sectorul energetic și din transport.
Campionii regionali ai privatizărilor sunt polonezii. Anul trecut, au încasat circa 6,5 miliarde euro din privatizare. Din 2007 până în prezent, autoritățile de la Varșovia au vândut parțial sau total aproximativ 400 de companii, iar programul continuă, intenția statului polonez fiind de a obține 13 miliarde de euro până în 2013. De altfel, premierul polonez, Donald Tusk, a inclus în programul său politic eliminarea aproape integrală a statului din economie.
Polonezii duc însă planul și mai departe. Spre sfârșitul lunii mai, Warsaw Stock Exchange (WSE) va organiza Central and Eastern Europe IPO Summit, eveniment care își propune să aducă la un loc investitorii și companiile care au nevoie de capital. „Prin acest eveniment, companiile importante din regiune se pot familiariza cu procesul de listare la WSE, dar și cu rolul pe care îl are Depozitarul Central în acest proces“, a declarat Iwona Sroka, președintele National Depository for Securities.
Polonia și bursa de la Varșovia își consolidează astfel rolul de centru financiar al regiunii, poziție pentru care concurează cu Austria și cu Vienna Stock Exchange (VSE). Iar Varșovia a câștigat mult teren în ultimii trei ani, perioadă în care a înregistrat 23 de noi emitenți, valoarea totală a acestor IPO-uri fiind de patru ori mai mare decât restul ofertelor din întreaga zonă ECE.
Austria scoate la vânzare aeroporturile
Răspunsul austriecilor la acțiunile polonezilor a venit, anul acesta, printr-un program de privatizare în valoare totală de circa 24 miliarde de euro. Principalele companii anunțate pentru privatizare parțială, în urma căreia statul austriac ar rămâne cu un pachet de 25% plus o acțiune, sunt din sectorul energetic și din cel de transport. Aproximativ 20 de miliarde de euro ar urma să fie obținute prin listarea unor companii precum BEWAG, KELAG, Salzburg AG sau TIWAG, la care se adaugă aeroporturile regionale, precum cel din Graz, Innsbruck, Linz sau Salzburg. Suplimentar, circa patru miliarde de euro ar putea fi obținute prin lansarea unor oferte secundare de acțiuni ale Poștei, ale Telekom Austria, ale companiei energetice Verbund și ale Aeroportului din Viena.
România amână la nesfârșit privatizările
„Situația pieței de capital din prezent este încurajatoare și ne așteptăm la câteva oferte publice importante în acest an“, a declarat Michael Buhl, membru al Consiliului de Administrație al VSE și al CEE Stock Exchange Group, care a adăugat că speră să vadă semnale pozitive privind privatizarea și din partea politicenilor. 
Evident, fără clasa politică, care include și Executivul, nu se poate face nimic referitor la privatizare. Cel mai bun exemplu în acest sens este România, unde privatizarea prin listare la bursă este un proiect veșnic, dar care nu se realizează niciodată. Anul acesta, care a debutat promițător cu listarea Fondului Proprietatea, se dorea urcarea la cota bursei a câtorva companii mari deținute de stat, precum Romgaz și Poșta Română. Un program de vânzare parțială a participațiilor statului ar fi adus venituri la buget de cel puțin două miliarde de euro, conform calculelor făcute de brokeri și de jurnaliști. Din păcate, așa cum s-a întâmplat în fiecare dintre ultimii cinci – șase ani, listările și privatizările se amână, autoritățile fiind incapabile să ducă la bun sfârșit ceea ce își propun.
Momentan, sigură este doar vânzarea unui pachet de circa 9,6% din acțiunile pe care statul le deține la OMV Petrom, pentru care Guvernul a început deja să caute intermediarul. Totuși, nu se știe încă dacă pachetul va fi listat integral printr-o ofertă secundară sau doar parțial, restul urmând a fi achiziționat de OMV. Suma pe care statul speră să o obțină din vânzarea titlurilor Petrom și a unor pachete suplimentare de la Transgaz și Transelectrica este de 600 milioane de euro. Mult mai puțin decât sumele vehiculate în Polonia și Austria.
Chiar și la aceste sume mici însă Bucureștiul va avea de luptat cu Varșovia și Viena pentru banii investitorilor. Romgaz, Oltchim, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, societăți care, conform actualelor declarații, ar trebui să ajungă, integral sau parțial, pe mâini private anul viitor, vor trebui să aibă rezultate foarte bune pentru a convinge investitorii străini. Iar deciziile defavorabile ale autorităților, precum donația de 400 milioane lei a Romgaz către stat, nu pot decât să înrăutățească percepția străinilor.

Te-ar putea interesa și: