Acest studiu indică astfel o prevalență anuală medie pentru tulburarea depresivă majoră de 5,8% la nivel european. În Europa, costul mediu pentru impactul bolilor neuro-psihice este de 5.550 de euro anual per capita, iar în România de 525 de euro. “Costurile totale generate de afecțiunile neuro-psihice considerate în studiu au fost, în anul 2010, de 798 miliarde de Euro la nivel european și de 11 miliarde de Euro în România. Dintre acestea, în țara noastră, costuri de 1,26 miliarde de Euro au fost cauzate doar de impactul tulburărilor depresive majore. Prin urmare, având în vedere PIB-ul României din 2010 de 124 miliarde de Euro, rezultă că, anual, România pierde peste 1% din produsul intern brut din cauza costurilor generate de tulburările depresive majore.Astfel, costurile generate de afecțiunile neuro-psihice sunt comparabile cu cele generate de cele cardiovasculare, cancer și diabet la un loc.” – a declarat Andreea Enache-Ţonoiu, Director General al Centrului Medical Bellanima, primul centru medical din România dedicat tratării depresiei și afecțiunilor psihice asociate.

În cazul tulburărilor depresive majore, costurile generate sunt distribuite astfel: 26% costuri medicale directe (spitalizare, medicație, servicii de psihiatrie și psihoterapie, servicii medicale pentru complicațiile psihosomatice), 15% costuri nemedicale directe (servicii sociale, îngrijire la domiciliu, centre de îngrijire și recuperare) și 59% costuri indirecte (scăderea productivității la locul de muncă, concedii medicale, pensii pe caz de boală, absenteism, șomaj de lungă durată).

La nivel european, în fiecare an, 1 din 15 persoane suferă de un episod depresiv major (aproximativ 6%). Dacă sunt luate în considerare și tulburările anxioase și toate formele de depresie, această cifră ajunge la 4 din 15 (26%). Mai mult, tulburările depresive sunt răspunzătoare pentru 12,4% din totalul anilor de incapacitate generați de toate bolile fizice și psihice, ceea ce face ca depresia să fie boala cronică cu cel mai mare impact profesional, social și economic la nivel european. Impactul negativ cel mai semnificativ al depresiei este cel asupra economiei reale. Există numeroase studii care indică faptul că acest efect negativ poate fi diminuat prin creșterea accesibilității serviciilor de bună calitate în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor depresive.

 „Exista încă, atât în România, cât și în alte țări, un fenomen puternic de stigmatizare și auto-stigmatizare a persoanelor care suferă de afecțiuni psihice. Acest lucru acționează ca o barieră foarte puternică în calea accesării serviciilor de specialitate, în recunoașterea și asumarea bolii și, implicit, a responsabilității personale de a beneficia de servicii medicale și psihoterapeutice. Mai puțin de o treime dintre persoanele afectate de depresie apelează la ajutor de specialitate, ceea ce creează din nou premizele pentru cronicizarea bolii, cu impact negativ asupra tuturor aspectelor vieții persoanei: calitate a vieții, relații personale și sociale, activitate și performanţă profesională” – a adăugat Andreea Enache-Ţonoiu.

Impactul depresiei la locul de muncă

Depresia este o cauză majoră de dizabilitate, absenteism și scădere a productivității la nivelul populației adulte active. Unul din șase cazuri de depresie este cauzat de stresul legat de locul de muncă. Există în acest context o nevoie acută de a promova practici organizaționale care asigură o reducere a nivelului de stres la locul de muncă (program de lucru flexibil, programe de job rotation, renunțarea la spaţiile de birouri de tip open-office). De asemenea, trebuie conștientizate și înlăturate aspectele organizaționale care contribuie la scăderea nivelului de sănătate și a stării de bine psihologice (mobbingul – hărțuirea psihologică la locul de muncă).

Organizațiile pot juca un rol activ în identificarea problemelor de natură depresivă a personalului prin oferirea de servicii specializate de evaluare în condiții de strictă confidențialitate, prin informarea angajaților asupra simptomatologiei depresive și a modalităților de tratament care și-au dovedit eficacitatea, prin educarea managerilor și supervizorilor în identificarea simptomelor depresiei și, nu în ultimul rând, prin crearea unui pachet de beneficii care să faciliteze accesul angajaților la servicii terapeutice de calitate.

 

Te-ar putea interesa și: