România, pe ultimul loc în UE la inovare. Adrian Negrescu avertizează: Vom pierde salarii, exporturi și competitivitate
SURSA FOTO: Facebook, Adrian Negrescu - Consultantul economic Adrian Negrescu
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar decalajul față de celelalte state membre continuă să crească. O analiză realizată de Frames arată că investițiile în cercetare și tehnologie rămân reduse. În plus, tot mai puține fonduri ajung la start-up-urile românești. Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că această situație ar putea afecta salariile, exporturile și competitivitatea economiei în următorii zece ani.
România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la inovare
Economia României continuă să crească, însă investițiile în inovare nu țin pasul cu evoluțiile europene. Potrivit analizei Frames, această situație poate afecta dezvoltarea economică pe termen lung.
Adrian Negrescu atrage atenția că diferențele dintre state vor deveni tot mai importante odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale.
„Economia românească crește, dar nu inovează. În epoca inteligenței artificiale, această diferență separă țările care creează valoare de cele care doar o cumpără. Locul din coada clasamentului la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu”, afirmă Adrian Negrescu.
Conform European Innovation Scoreboard 2026, România ocupă ultima poziție dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Scorul țării reprezintă doar 41,8% din media europeană.
Mai mult, diferența față de celelalte economii europene nu se reduce. Din 2019, scorul României a crescut cu 8,2 puncte, în timp ce media UE a avansat cu 11,6 puncte.
În aceeași perioadă, au scăzut finanțările de tip venture capital. Companiile au redus și cheltuielile destinate modernizării și inovării.
Inteligența artificială amenință modelul de afaceri al industriei IT
Analiza Frames atrage atenția și asupra schimbărilor din sectorul IT.
România a beneficiat ani la rând de dezvoltarea serviciilor de outsourcing. Totuși, apariția unor instrumente avansate de inteligență artificială pune presiune asupra acestui model.
Adrian Negrescu consideră că firmele românești trebuie să investească mai mult în produse tehnologice proprii.
„Outsourcingul ne-a adus bunăstare, însă AI-ul îi erodează rapid valoarea. Tocmai munca de programare repetitivă este cea pe care noile modele o preiau cel mai ușor. Dacă industria nu trece repede de la vânzarea de ore la vânzarea de produse, putem pierde unul dintre puținele motoare de export cu valoare adăugată ridicată”, avertizează managerul Frames.
Datele Eurostat citate în analiză arată că doar 5,2% dintre firmele românești cu minimum zece angajați utilizau inteligența artificială în 2025.
La nivelul Uniunii Europene, media era de aproape 20%.
Această diferență arată că adoptarea noilor tehnologii este mult mai lentă în România.
Investițiile în start-up-urile românești au scăzut la 103 milioane de euro
Finanțarea companiilor aflate la început de drum reprezintă o altă problemă identificată de Frames.
Potrivit raportului How to Web, start-up-urile românești au atras 103 milioane de euro în 2025, prin 40 de tranzacții.
Suma este cu aproximativ 21% mai mică decât în 2024, când investițiile au ajuns la 130,7 milioane de euro.
În schimb, piața europeană a capitalului de risc a înregistrat o creștere.
Investițiile au ajuns la aproximativ 66 de miliarde de euro în 2025, cel mai ridicat nivel de după pandemie.
Din această sumă, aproximativ 23,5 miliarde de euro au fost direcționate către companii de inteligență artificială.
România reprezintă peste 4% din populația Uniunii Europene, dar atrage sub 0,2% din capitalul de risc investit pe continent, potrivit Frames.
Adrian Negrescu consideră că accesul limitat la finanțare afectează inclusiv utilizarea inteligenței artificiale.
„Când doar una din 20 de firme folosește AI, România ratează cel mai mare salt de productivitate din ultimele decenii. Start-up-urile tech sunt cele care duc aceste tehnologii în fabrici, bănci, agricultură sau administrație. Dacă ele nu au acces la capital, nu vom avea nici furnizori locali de AI, nici clienți pregătiți să o folosească”, explică el.
România investește tot mai puțin în cercetare și dezvoltare
Problemele sunt vizibile și în finanțarea cercetării.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, citate de Frames, cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024.
Cu un an înainte, acestea ajungeau la 0,51% din PIB.
Situația este și mai dificilă în cazul fondurilor publice.
Potrivit Eurostat, bugetul public alocat cercetării a coborât la 0,09% din PIB în 2025.
Este prima dată în ultimele două decenii când acest indicator scade sub pragul de 0,1%.
Prin comparație, media europeană este de 0,69% din PIB.
RoBOOST ar putea sprijini finanțarea companiilor românești
În acest context, analiza Frames prezintă fondul de fonduri RoBOOST drept o posibilă soluție pentru dezvoltarea investițiilor în tehnologie.
Proiectul este dezvoltat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), împreună cu Fondul European de Investiții (FEI).
Mecanismul presupune direcționarea banilor publici și instituționali către fonduri de investiții. Acestea vor selecta ulterior companiile care primesc finanțare.
BID ia în calcul o contribuție de 100 de milioane de euro.
Memorandumul de înțelegere dintre cele două instituții a fost semnat la 1 iulie 2026.
Potrivit analizei, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027 drept termen posibil pentru lansare.
Adrian Negrescu consideră că acest mecanism ar putea ajuta companiile românești să acceseze finanțări europene mai mari.
„RoBOOST este instrumentul care a lipsit României în ultimii 15 ani. Nu vorbim despre granturi distribuite birocratic, ci despre capital administrat profesionist, cu obiective de randament. Iar conexiunea cu mecanismele europene creează un traseu complet: un start-up românesc poate crește cu bani din RoBOOST, apoi poate accesa tichetele de zeci de milioane de euro ale fondurilor europene de scalare. Pentru prima dată, putem duce o idee românească până la statutul de campion regional”, subliniază Adrian Negrescu.
Fondurile de pensii private ar putea contribui la finanțarea start-up-urilor
Frames identifică o altă posibilă sursă de finanțare în activele administrate de fondurile de pensii private obligatorii.
Potrivit analizei, fondurile din Pilonul II administrează aproape 247 de miliarde de lei.
Peste 60% din bani sunt investiți în titluri de stat, iar aproximativ 30% în acțiuni.
Direcționarea unui procent de numai 1% către fonduri de venture capital și private equity ar putea genera investiții de aproape 500 de milioane de euro.
Suma ar fi de aproximativ cinci ori mai mare decât investițiile atrase de start-up-urile românești în 2025.
„Românii au economisit pentru pensie zeci de miliarde de euro, plasați în mare parte în datoria statului. O fracțiune din acești bani, investită prudent, prin fonduri supravegheate, ar transforma piața de capital de risc din România. Problema nu sunt banii, ci reglementarea și curajul de a o schimba”, afirmă Negrescu.
Cinci obiective pentru România până în 2030
Analiza Frames propune cinci obiective pentru reducerea decalajului față de celelalte state europene.
Primul vizează triplarea investițiilor în start-up-urile românești, până la peste 300 de milioane de euro anual.
Un alt obiectiv este creșterea ponderii firmelor care utilizează inteligența artificială la cel puțin 15%.
Frames propune și revenirea sectorului IT&C la o contribuție de 8% din PIB.
În același timp, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare ar trebui să se apropie de 1% din PIB.
Ultimul obiectiv urmărește includerea a cel puțin cinci companii românești în portofoliile fondurilor europene dedicate finanțării companiilor tehnologice.
Adrian Negrescu avertizează că întârzierile în finanțarea inovării pot avea efecte asupra dezvoltării economice.
„Revoluția AI nu așteaptă pe nimeni. Țările care își finanțează acum start-up-urile vor avea peste zece ani companiile care dictează regulile pieței. România are talent, are un sector IT matur și, prin RoBOOST, are în sfârșit un instrument financiar serios. Ne lipsește viteza. Fiecare lună pierdută înseamnă fondatori care pleacă și companii vândute înainte să devină campioni”, a adăugat Negrescu.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.