Organizaţia Akcees a realizat un studiu despre antreprenoriat în România şi a identificat principalii factori care au impact asupra dezvoltării acestuia.
 România este prima ţară din Uniunea Europeană din punct de vedere al intenţiilor antreprenoriale, 27% dintre români declarând că vor să pornească la drum pe cont propriu. Procentajul este mai mult decât dublu faţă de media înregistrată în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, problemele apar atunci când ne uităm la sustenabilitatea iniţiativelor antreprenoriale. România ocupă locul 6 în Uniunea Europeană (după Austria, Estonia, Letonia, Olanda şi Slovacia) din punct de vedere al activităţii antreprenoriale totale: 9% din populaţia activă este în curs de a începe un business sau îşi dezvoltă propriile start-up-uri. Ocupăm însă penultimul loc la nivel european din punct de vedere al sustenabilităţii iniţiativelor antreprenoriale: mai bine de jumătate din companiile nou înfiinţate nu reuşesc să supravieţuiască perioadei critice de 42 de luni (acestea se închid sau îşi suspendă activitatea).
Factori care influenţează dezvoltarea ecosistemului
1.    Caracteristicile antreprenorului
Antreprenorii împărtăşesc un set comun de trăsături care îi ajută să îşi înceapă propria afacere şi le măresc şansele de reuşită. Printre acestea se numără abilităţile de leadership, capacitatea de muncă, gradul de independenţă dorit, toleranţa la risc sau gradul de responsabilitate pe care doresc să şi-l asume. Românii nu sunt pregătiţi din acest punct de vedere şi simt nevoia să dezvolte aceste caracteristici prin programe educaţionale.
2.    Acces la finanţare
O mare problemă a ecosistemului antreprenorial românesc este lipsa accesului la finanţare. Deşi 48% dintre români îşi doresc să pornească la drum pe cont propriu, mai mult de jumătate dintre aceştia afirmă că nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face acest lucru. Temerilor legate de insuficienţa fondurilor li se adaugă şi cele legate de incapacitatea de a returna datoriile. Aceste probleme se diminuează o dată cu creşterea în vârstă, atunci când antreprenorii conştientizează că există numeroase opţiuni de finanţare accesibile în România şi în afara graniţelor.
3.    Taxe şi alte bariere administrative
Taxele şi barierele administrative sunt un impediment major pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale dintr-o regiune. Indiferent de vârstă, respondenţii sunt unanim de acord că nivelul taxelor şi al impozitelor este ridicat, iar corupţia şi ineficienţa existentă la nivelul instituţiilor publice au un impact negativ asupra posibilităţilor de dezvoltare ale propriilor afaceri.
4.    Existenţa reţelelor şi a conexiunilor
În România se dezvoltă comunităţi antreprenoriale puternice în oraşele mari, însă acestea nu sunt încă suficient de prezente. Tinerii acuză de asemenea şi lipsa de conexiuni de business şi mentori relevanţi pentru ei. Au fost înregistrate însă diferenţe semnificative pe grupe de vârstă: reţeaua de contacte a unei persoane creşte semnificativ o dată cu vârsta, ceea ce aduce cu sine şi noi conexiuni de business şi asistenţa de care au nevoie din partea mentorilor. În plus, există diferenţe semnificative şi între antreprenori şi cei care nu au pornit deja propriile afaceri, primii având acces la reţele mai dezvoltate, conexiuni de business şi mentorat.
5.    Cultura şi capitalul social
Cultura antreprenorială joacă un rol important pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale, iar România stă excelent din acest punct de vedere, având un capital social dezvoltat şi o atitudine pozitivă faţă antreprenoriat.Atunci când ne uităm însă la categoriile de oameni care influenţează opinia generală aspra antreprenoriatului, observăm că antreprenorii de succes, media, evenimentele şi prietenii au un impact pozitiv ridicat. La polul opus se situează însă profesorii, consilierii de carieră, părinţii şi familia, care influenţează negativ probabilitatea unui tânăr de a deveni antreprenor.
6.    Educaţia antreprenorială
23% dintre români afirmă că au participat la cel puţin un program de educaţie antreprenorială, procentajul fiind egal cu cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, ei sunt nemulţumiţi de calitatea educaţiei antreprenoriale primite şi consideră că acestea sunt susţinute de oameni care nu au legătură cu mediul antreprenorial. Lipsa unei conexiuni dintre şcoală şi mediul de afaceri este principala problemă a educaţiei antreprenoriale din România, iar soluţionarea acesteia stă la baza îmbunătăţirii nivelului redus de sustenabilitate al companiilor nou înfiinţate.
7.    Politicile publice
Atunci când vine vorba despre stat, în loc să stimuleze dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, măsurile întreprinse de acesta sunt privite de comunitate ca un impediment major în calea dezvoltării. Astfel, membrii activi ai comunităţii antreprenoriale susţin că sunt la curent cu politicile publice de susţinere a antreprenoriatului, însă le consideră neadecvate. Lipsa de rezultate se datorează atât unei înţelegeri deficitare a mediului antreprenorial românesc cât şi corupţiei endemice care afectează măsurile întreprinse la toate nivelurile.


Te-ar putea interesa și: