Pesimism economic accentuat în România
Luna aprilie a adus o undă de șoc în rândul analiștilor financiari din România. Încrederea acestora în evoluția macroeconomică a țării a înregistrat o scădere abruptă, atingând un minim istoric pentru perioada post-pandemică. Conform datelor centralizate de Asociația CFA România, indicatorul de încredere s-a prăbușit cu peste 10 puncte, coborând la un nivel de doar 33,3 – cel mai scăzut scor din martie 2020 încoace.
Cauza principală a acestui recul dramatic este pesimismul tot mai accentuat privind evoluțiile viitoare: componenta de anticipații a indicatorului a suferit o contracție masivă, pierzând aproape 17 puncte. Interesant este că percepția asupra condițiilor actuale s-a îmbunătățit ușor, dar nu a fost suficient pentru a echilibra pesimismul generalizat.
”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut puternic în luna aprilie cu 10,6 puncte până la valoarea de 33,3 puncte, cea mai mică valoare de la declansarea pandemiei de coronavirus. Această situaţie s-a datorat exclusiv scăderii puternice a componentei de anticipaţii a indicatorului, cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiţii curente a crescut cu 2,1 puncte”, anunţă asociaţia
Leul, sub presiune
O majoritate covârșitoare a analiștilor – aproximativ 86% – prognozează o depreciere a leului în raport cu euro pe termen mediu și lung.
Estimările arată că în următoarele 6 luni, un euro ar putea ajunge la 5,05 lei, iar în decurs de un an, ar putea urca până la 5,11 lei. Aceste previziuni reflectă atât incertitudinile politice interne, cât și dezechilibrele bugetare majore.
Economia la un pas de stagnare
Estimările privind creșterea economică în 2025 au fost din nou revizuite în jos. Media prognozelor se situează la un modest 0,7%, iar unii experți avertizează chiar asupra riscului real ca România să intre în recesiune în perioada următoare. Această temere este alimentată de creșterea accelerată a deficitului bugetar și de perspectiva înrăutățirii situației fiscale.
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlaşu, subliniază că rezultatele politice așteptate de la alegerile prezidențiale contribuie semnificativ la incertitudinea economică.
”Riscul unui rezultat al alegerilor prezidenţiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipaţii, care a dus indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie. În acelaşi timp, deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creşterea economică anticipată a scăzut sub 1%”,spune Adrian Codirlaşu, CFA, preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Inflație și datorie publică în creștere
Și inflația dă semne că va persista. Estimările pentru luna mai 2026 indică o rată medie de 4,78%, în creștere față de luna precedentă. Pe de altă parte, datoria publică este preconizată să atingă 57% din PIB în decurs de un an – un nivel îngrijorător, care pune presiune suplimentară pe sustenabilitatea financiară a statului.
Deficitul bugetar pentru 2025 este anticipat la un nivel alarmant de 7,9% din PIB, în urcare față de prognozele anterioare. Acest trend amplifică vulnerabilitățile economiei românești și reduce spațiul de manevră al autorităților.
Piața imobiliară, între stagnare și corecție
Perspectivele din sectorul rezidențial urban nu sunt nici ele optimiste.
Jumătate dintre analiști se așteaptă la o scădere a prețurilor locuințelor în marile orașe în următoarele 12 luni, iar alți 43% estimează o stagnare. De remarcat că aproape 80% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, fapt ce ar putea declanșa o ajustare în perioada următoare.
