România a înregistrat o creștere de 3,1% a resurselor de energie primară și electrică
Resursele de energie primară au totalizat 16.132,1 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 487,7 mii tep față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția internă a fost de 8.137,7 mii tep, în scădere cu 4,7%, în timp ce importurile au crescut cu 12,5%, ajungând la 7.994,4 mii tep.
În domeniul energiei electrice, producția a fost de 34.254,7 milioane kWh, în creștere cu 1.039,5 milioane kWh față de perioada similară din 2024. Producția din termocentrale a scăzut cu 2,2%, iar cea din hidrocentrale a scăzut cu 26,4%. În schimb, producția din centralele electrice eoliene a scăzut cu 12,0%, iar energia solară produsă în instalații fotovoltaice a crescut cu 33,8%.
Consumul final de energie electrică a fost de 24.871,9 milioane kWh, în creștere cu 0,5% față de anul precedent. Consumul populației a crescut cu 5,3%, în timp ce consumul în economie a scăzut cu 0,9%. Exportul de energie electrică a fost de 6.901,4 milioane kWh, în creștere cu 1.025,6 milioane kWh.
Aceste date indică o tendință de creștere a resurselor de energie în România, cu un accent pe importuri și o diversificare a surselor de producție, în special în sectorul energiei regenerabile.
Eforturi pentru România
Analiza INS arată că ponderea energiei regenerabile în producția totală de energie electrică continuă să crească, reflectând investițiile recente în centrale fotovoltaice și parcuri eoliene. Această tendință evidențiază o schimbare graduală a structurii energetice a României, cu accent pe surse mai curate și reducerea dependenței de combustibili fosili.
Creșterea importurilor de energie primară sugerează că, deși producția internă a scăzut ușor, cererea internă este susținută prin achiziții externe, ceea ce poate avea impact asupra balanței comerciale și asupra stabilității prețurilor la energie. Experții avertizează că monitorizarea atentă a acestei dinamici este esențială pentru a asigura securitatea energetică a țării pe termen lung.
Experții subliniază că această creștere a resurselor de energie poate susține dezvoltarea economică și industrială a țării, oferind mai multă stabilitate în aprovizionarea cu energie. Totodată, accentul pus pe energia solară și diversificarea surselor contribuie la reducerea emisiilor și la atingerea obiectivelor climatice asumate de România la nivel european.
Autoritățile și companiile energetice sunt încurajate să continue investițiile în infrastructura de transport și distribuție a energiei pentru a evita pierderile și a optimiza fluxul de energie către consumatori. Menținerea unui echilibru între producția internă și importuri devine astfel un element esențial pentru siguranța energetică pe termen lung.
