Pe traseul primei linii de cale ferată din România, proiect care asigura legătura cu Bulgaria și Turcia, a fost construit podul de la Grădiștea. Linia de cale ferată de importanță strategică pentru România, București-Giurgiu, rută ce asigura legătura între Dunăre și regiunile României, este blocată din cauza unui pod rupt de inundațiile din 2005. Între timp, podul de la Grădiștea a dispărut definitiv, iar localnicii au improvizat o punte pentru a traversa râul Argeș. După 13 ani de la prăbușirea podului de la Grădiștea, Ministerul Transporturilor, prin compania CFR SA, speră să redeschidă traficul în 2022.

În județul Giurgiu, la nici 35 km de București, „fantoma” podului de la Grădiștea arată cât de degradată este infrastructura feroviară din România și tot ce se “construiește” pentru dezvoltarea căii ferate, precum și viitorul României, o țară în paragină, în curs de prăbușire.

În locul podului am găsit o punte improvizată de localnici, pentru a putea trece râul Argeș. Liniştea locului era tulburată de două balastiere aflate în apropierea locului unde a existat podul.

(Foto podul de la Gradistea – anul 2005)


Timpul a stat în loc, nu s-a reparat nimic în cei 13 ani, s-a furat tot, puntea construită de localnici ne întoarce înaintea anului 1869, când între București-Giurgiu este inaugurată prima cale ferată din Romania, de către Regele Carol I. Lângă puntea construită în locul podului peste râul Argeş este un pod mai mare, construit înainte de 1989. Podul este aproape gata, dar niciodată nu s-a reuşit finalizarea lucrărilor. Astăzi, din podul luat de ape a rămas un pilon, iar lipsa acestuia prelungeşte semnificativ distanţa pe calea ferată dintre Bucureşti-Giurgiu, trenurile fiind obligate să ocolească pe la Videle, adică în loc de 74 km, drumul pe calea ferată este de 118 km. 

 

Primarul comunei Comana: „Nu mai am nicio speranţă”

Cu greu am reuşit să plec din locul unde trebuia să existe un pod, în lungime de nici 200 m, care să asigure legătura feroviară cu Dunărea şi să ajung la primarul comunei Comana, Aurel Enache. Foarte nostalgic, primarul de Comana ne spune că cel puţin şase perechi de trenuri, zilnic, au transportat peste 8.000 de oameni la Bucureşti. „Eu am crescut lângă calea ferată, auzeam din casă trenul şi comănenii. Înainte de 1989, aproape 200 de oameni din Budeni, în fiecare dimineaţă, veneau cu bicicleta la trenul de 4 şi 20. 

În 13 ani s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a renăscut acest proiect, să dea Dumnezeu să nu rămână la acest stadiu. Este trist, în 13 ani, nimeni nu a venit să bată la uşă să ne întrebe ceva despre pod. Bucureştiul era mană cerească pentru comăneni, reconstrucţia podului şi redeschiderea liniei Bucureşti-Giurgiu înseamnă foarte mult pentru tot judeţul”, ne-a explicat primarul comunei Comana. 

Gara din Comana, astăzi o ruină 

Gara Comana este situată la aproximativ 300 m de primărie, cea mai impunătoare clădire din comună este lasată în paragină. Pe peretele gării este o placă de marmură unde scrie că această staţie a fost inaugurată în data de 31 octombrie 1869. La sfârşitul lunii aprilie 2017, Ministerul Transporturilor, prin CFR SA şi CFR Călători, au reuşit  reluarea legăturii feroviare între Giurgiu şi Grădiştea. De la începutul anului trenurile nu mai circulă pe motiv că nu sunt profitabile. Astăzi, gara din Comana adăposteşte câinii fără stăpân, iar clădirea este devastată. (Foto: Gara Comana)

 

Din 2005 nu s-a facut nimic

-Podul de la Grădiştea s-a prăbuşit din cauza inundaţiilor, în data de 13 august 2005. O parte din tablierul podului s-a prăbuşit în albia râului Argeş, linia fiind închisă traficului feroviar, circulaţia trenurilor a fost deviată pe ruta Bucureşti – Videle – Giurgiu.

-În 2007, în mandatul fostului ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, conducerea CFR SA a aprobat întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru stabilirea variantei de proiectare şi execuţie a unui pod de cale ferată, fără să fie alocaţi bani pentru continuarea proiectului. 

În perioada 2010-2011, în mandatul fostului ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea podului de Grădiştea, nici de această dată nu s-au alocat banii necesari.

– În 2014 oficialii CFR SA anunţau că ar putea reconstrui podul cu bani europeni, numai că era nevoie de elaborarea unui nou studiu de fezabilitate.

– În martie 2016, în cadrul unei conferinţe Capital, fostul director al CFR SA, Marius Chiper, spunea că podul de la Grădiştea va fi dat în folosinţă la finalul acestui an. 

În urmă cu aproximativ un an, tot Marius Chiper estima că podul de la Grădiştea va fi redeschis la finalului anului 2019.

-În vara anului trecut, oficialii CFR SA au anunţat că studiul de fezabilitate pentru reconstrucţia podului de la Grădiştea şi modernizarea căii ferate Bucureşti-Giurgiu va fi realizat de asocierea Baicons Impex – Acciona Ingenieria

 

– În septembrie 2017: CFR SA si Asocierea Baicons Impex S.R.L.- Acciona Ingenieria S.A. au semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Proiectul este finanţat din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operational Infrastructura Mare, valoarea acestuia fiind de circa 8 milioane lei, iar durata de implementare de 18 luni.

– Octombrie 2017-Februarie 2018, Asocierea Baicons Impex – Acciona Ingenieria a început lucrările pentru elaborarea studiului de fezabilitate, s-au luat probe la adâncimi de 10 m – 30 m.

CFR SA: Redeschiderea circulației feroviare pe această rută, pentru iunie 2022

 

Întrebaţi când se inagurează noul pod feroviar de la Grădiștea și când se va putea circula cu trenul pe ruta București-Grădiștea-Giurgiu, oficialii CFR SA spun că finalizarea execuției noului pod este preconizată pentru septembrie 2019, iar redeschiderea circulației feroviare pe această rută, pentru iunie 2022, „în condiţiile în care nu vor exista contestații în cadrul licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor”. 


Foto Podul de la Grdiștea în anul 2010

 

Conform CFR SA, studiul de fezabilitate va prezenta varianta optimă de traseu şi planificarea activităților proiectului tehnic printr-o soluție de execuție a lucrărilor pe 2 loturi, lucrări la podul peste râul Argeș, între stațiile Vidra și Grădiștea şi lucrări la infrastructura de cale ferată între stațiile CF București Nord şi Giurgiu Nord, până la Frontieră. 

Până în prezent au fost realizate studiile hidrologice, hidraulice, expertizele tehnice aferente zonei podului şi documentele premergătoare întocmirii Studiului de Fezabilitate, care va fi aprobat prin Hotărâre de Guvern. “Continuă evaluările (interior-exterior) la clădirile existente pe intervalul Bucureşti – Giurgiu, pentru elaborarea expertizei tehnice – se fac evaluări la toate clădirile existente (interior/exterior) în staţiile Progresu şi Bucureştii Noi”, potrivit oficialilor CFR SA. 

Având în vedere că podul feroviar de peste Argeș de lângă localitatea Gradiștea s-a prabușit din cauza unor inundații în 2005 și de atunci drumul feroviar dintre București și Giurgiu necesită un ocol prin Videle am întrebat CFR SA de ce nu s-a reușit reconstrucția principalei legaturi feroviare între România și Bulgaria?

“Pentru redeschiderea circulației s-a emis Hotărârea nr.1269/2008, prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru lucrările de redeschidere a circulației pe tronsonul București – Giurgiu, cu finanțare de la buget, dar până în 2015 nu au fost alocate fonduri. 

În anul 2015 s-a luat decizia ca proiectul nu fie promovat ca proiect de sine stătător, ci să fie inclus într-un proiect complex care să cuprindă şi modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Frontieră, inclusiv Podul de la Grădiștea, pentru care au fost demarate etapele necesare demarării proiectului – elaborare documentaţie tehnică şi lansare licitaţie pentru SF, iar în 2017 a fost semnat, aşa cum am menţionat anterior, contractul pentru Studiul de Fezabilitate”, ne-au răspuns oficialii CFR SA.

Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor: „În 2019 podul de la Grădiştea trebuie finalizat”

În vara anului trecut, fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc a semnat documentele pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Frontieră şi reconstrucţia podului de la Grădiștea.

„Reconstrucţia podului de la Gradiştea înseamnă foarte mult pentru calea ferată din România. În 2019 podul de la Grădiştea trebuie finalizat. Podul nu este important doar pentru judeţul Giurgiu, sistemul feroviar din România trebuie legat de Dunăre pe ruta cea mai scurtă”, ne-a declarat Răzvan Cuc.