În perioada ianuarie-martie 2023, s-a înregistrat o scădere a deficitelor în zona euro și în UE, față de al patrulea trimestru din 2022, ca urmare a reducerii cheltuielilor totale şi a creşterii PIB-ului nominal.

Ungaria și România au înregistrat cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental

Finanțele publice în semestrul doi din 2022 şi în primul trimestru din 2023, au fost puternic afectate de măsurile adoptate de către guverne cu scopul de a atenua impactul prețurilor ridicate la energie, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental.

Singurele state membre UE care înregistrau excedent guvernamental în primul trimestru din 2023 erau Irlanda (3,1%), Danemarca (3% din PIB) şi Portugalia (2,8% din PIB).

Dintre statele membre ale blocului comunitar pentru care sunt disponibile date, cel mai ridicat deficit guvernamental în primul trimestru din 2023 s-a înregistrat în Ungaria (11,1% din PIB) şi România (6% din PIB). În al patrulea trimestru al anului trecut, România a înregistrat un deficit de 7,5% din PIB, iar în primele trei luni din 2022, un deficit de 6,6% din PIB.

La nivelul Uniunii Europene, veniturile guvernamentale totale s-au situat la 45,4% din PIB în primul trimestru din 2023, înregistrând o scădere față de 46,2% din PIB în precedentele trei luni. Cheltuielile guvernamentale totale s-au situat la 48,5% din PIB, o scădere comparativ cu 50,7% din PIB în trimestrul precedent.

România a înregistrat o datorie de 49% din PIB

La finalul primului trimestru din 2023, datoria guvernamentală ca procent din PIB a scăzut atât în zona euro (de la 95% la 91,2%), cât şi în UE (de la 87,4% la 83,7%) față de primul trimestru din 2022.

Cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale ca procent din PIB în rândul statelor membre UE se înregistra, la finalul primului trimestru al acestui an, în Grecia (168,3%), Italia (143,5%), Portugalia (113,8%), Spania (112,8%), Franţa (112,4%) şi Belgia (107,4%), iar cel mai scăzut în Estonia (17,2%), Bulgaria (22,5%), Luxemburg (28%) şi Danemarca (29,4%).

În primul trimestru al acestui an, România a înregistrat o datorie de 49% din PIB, faţă de un nivel de 47,3% din PIB în precedentele trei luni şi 48,3% în primele trei luni din 2022.

Comparativ cu trimestrul patru din 2022, 11 state membre au înregistrat o creştere a datoriei ca procent din PIB la finalul primului trimestru din 2023, în timp ce şase au înregistrat o scădere. Cele mai mari creşteri au fost în Luxemburg (3,4 puncte procentuale – pp), Belgia (2,2 pp), Austria şi Letonia (ambele 2,1 pp), România (1,7 pp) şi Ungaria (1,5 pp), cel mai semnificativ declin fiind în Grecia (minus trei pp), Cipru (minus 2,5 pp), Ţările de Jos (minus 1,8 pp), Estonia (minus 1,2 pp), Suedia (minus 1,1 pp), Polonia (minus un pp), Irlanda şi Italia (ambele minus 0,9 pp).

Față de primul trimestru al anului trecut, şase state membre au înregistrat o creştere a datoriei ca procent din PIB la finalul primului trimestru din 2023, iar 21 o scădere. Creşteri au fost în Luxemburg (5,4 pp), Cehia (1,7 pp), Letonia (1,1 pp), România (0,7 pp), Bulgaria (0,5 pp) şi Finlanda (0,2 pp), cel mai semnificativ declin fiind în Grecia (minus 21,2 pp), Cipru (minus 18 pp), Portugalia (minus 10,8 pp), Irlanda (minus 8,9 pp), Italia (minus 7,9 pp), Croaţia (minus 6,4 pp), Slovenia (minus 5,2 pp), Spania (minus 4,6 pp) şi Polonia (minus 3,8 pp). AGERPRES/(AS – autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)