Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Bulgaria, Grecia, România, Ungaria şi Croaţia vor fi ţările cele mai afectate, în timp ce altele, precum Spania sau Portugalia, care importă gaze din Norvegia şi nordul Africii, nu vor avea de suferit.

Executivul comunitar a semnalat că, din cauza izolării energetice a Peninsulei Iberice, Spania şi Portugalia nu vor putea să ajute celelalte ţări, în cazul unei întreruperi a aprovizionării din Rusia.

CE a analizat modul în care vor rezista statele membre în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, folosind patru scenarii diferite, de la cel mai uşor la cel mai grav: o întrerupere timp de o lună, cu solidaritate între ţări, întrerupere de o lună fără solidaritate, cum s-a întâmplat în 2009, şi similar în cazul unei întreruperi de şase luni.

'O întrerupere prelungită va avea un impact substanţial în UE, statele membre din Est şi cele din comunitatea energetică fiind cele mai afectate', precizează experţii CE, care au calculat pierderi între 5 şi 9 miliarde metri cubi de gaze.

În scenariul cel mai pesimist, o întrerupere de jumătate de an şi fără ajutor între statele membre, vor fi afectate Bulgaria, România, Lituania, Estonia şi Finlanda şi, în mai mică măsură, Ungaria şi Polonia.

CE precizează că doar în cazul Estoniei situaţia ar putea fi atât de gravă încât să afecteze şi furnizarea de gaze către populaţie, dar consideră că nu se va ajunge la această situaţie, graţie solidarităţii dintre statele membre.

Cazuri precum cel al Finlandei, care depinde 100% de importurile de gaze din Rusia, sunt, de asemenea, grave, dar această ţară, spre exemplu, are posibilitatea schimbării cu o altă sursă, precum biomasa, ceea ce ar putea reduce impactul.

'Suntem într-o situaţie mai bună faţă de cea din 2009. Avem depozitele pline în proporţie de 90%', a dat asigurări, într-o conferinţă de presă, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.

Acesta s-a referit şi la situaţia din Ucraina, principala ţară de tranzit al gazului rusesc spre UE, şi a dat asigurări că în prezent are înmagazinate 17 miliarde metri cubi de gaze, dintr-o capacitate de 31 miliarde mc, datorită fluxului invers dinspre Slovacia, Polonia şi Ungaria.

'Suntem vulnerabili, dar azi avem o analiză mai detaliată ca niciodată. Este totul mult mai clar faţă de acum cinci ani şi, de aceea, vom putea reacţiona mai rapid', a adăugat Oettinger.

El consideră că rezultatele prezentate joi de către Comisia Europeană trebuie să arate partenerilor ruşi că 'nu are niciun sens să utilizeze gazele drept instrument politic'.

Comisarul european s-a arătat încrezător că Rusia şi Ucraina ar putea ajunge la o soluţie pentru disputa pe tema gazelor la reuniunea de săptămâna viitoare, de la Bruxelles, la care UE participă ca mediator.

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: