România a creat Green Bond Framework în 2023, cu sprijinul Băncii Mondiale, iar până acum au fost emise două obligațiuni verzi, au transmis reprezentanții Ministerului Finanțelor în cadrul conferinței. Valoarea totală atrasă depășește 10,8 miliarde lei, bani direcționați spre proiecte verzi finanțate exclusiv din bugetul de stat. “Prin obligațiunile verzi, România nu doar atrage capital internațional, dar reușește să finanțeze proiecte sustenabile din bugetul de stat, într-un context fiscal-bugetar extrem de dificil”, a declarat Diana Popescu, director general adjunct în cadrul Ministerului Finanțelor.

În același timp, Primăria Municipiului București investește în transport public verde și în rețeaua de termoficare: 100 de tramvaie noi, 100 de autobuze electrice și 100 de troleibuze sunt în circulație, iar până în 2030 obiectivul este de 1.500 de vehicule moderne și nepoluante. În 2025, bugetul verde al Capitalei este de 1 miliard lei.

De asemenea, municipalitatea pregătește preluarea rețelelor de termoficare, o investiție estimată la minimum 700 milioane lei, cu plata a 30% avans și restul eșalonat pe 5 ani. „Dacă vrem un București cu aer curat, trebuie să convingem oamenii că transportul public, pe care îl facem full green până în 2030, este alternativa corectă și să prioritizăm mașinile care nu poluează,” a declarat Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei, în cadrul CES ESG Conference.

Totodată, Bursa de Valori București joacă un rol central în finanțarea proiectelor verzi. „Marea întrebare este cât suntem dispuși să plătim pentru a fi sustenabili. Bursa de Valori București oferă cadrul prin care sectorul privat poate finanța proiectele publice, dar succesul depinde de stabilitatea și predictibilitatea statului ca partener,” a afirmat în cadrul evenimentului Radu Hanga, Președinte CA, Bursa de Valori București.

Un model de succes: Sistemul de Garanție-Returnare

 Un exemplu concret de parteneriat public-privat prezentat în cadrul evenimentului este Sistemul de Garanție-Returnare, implementat și administrat de RetuRO. România deține astăzi cel mai mare sistem complet integrat de garanție-returnare din lume, care, la doar doi ani de la lansare, reușește să colecteze deja peste 80% din ambalajele de băuturi puse pe piață și să le direcționeze către reciclatori.
„Am demonstrat că România poate deveni un model de urmat în Europa, prin colaborarea dintre producători, retaileri, autorități și cetățeni”, a subliniat Gemma Webb, CEO RetuRO.

Un alt subiect central în cadrul conferinței a fost transformarea consumului responsabil și reducerea risipei alimentare. De exemplu, în ultimii ani, retailerii au dezvoltat mecanisme prin care produsele care expiră sunt colectate și transformate în compost sau biogaz, creând astfel un lanț circular de economie verde. Această abordare nu doar reduce impactul asupra mediului, dar implică și comunitatea, încurajând cetățenii să fie activi în sustenabilitate și să înțeleagă rolul lor direct în protejarea resurselor. De altfel, implicarea activă a oamenilor în soluții sustenabile, precum în cazul Sistemului de Garanție – Returnare, reprezintă un pas crucial pentru atingerea obiectivelor

României în materie de tranziție verde, demonstrând că proiectele de sustenabilitate pot avea un real succes dacă cetățenii, companiile și autoritățile colaborează concret.

România parcurge o tranziție complexă către economia verde. Instrumente precum obligațiunile verzi, PPP-urile sau piața de capital, dublate de proiecte locale precum transportul public nepoluant sau gestionarea circulară a deșeurilor, sunt elemente-cheie prin care autoritățile centrale și locale, alături de sectorul privat, pot contribui la dezvoltare sustenabilă, au concluzionat participanții la eveniment.