România a pierdut o eroină. A fost o legendă a țării. Toată lumea admirat-o

Marina Știrbei a fost o importantă figură ale aviației românești. Supranumită „Prințesa aviației românești”, ea este recunoscută pentru contribuțiile sale în organizarea transportului aerian sanitar și în promovarea profesionalismului în zborul civil și militar.

Marina Știrbei, o viață modelată de pasiunea pentru zbor

Născută la Viena, în 1912, Marina Știrbei provenea dintr-o familie cu rădăcini nobiliare puternice. Fiică a prințului George Știrbei și nepoată a lui George Valentin Bibescu, Marina a crescut în localitatea Dărmănești, județul Bacău. A fost apropiată de verișorul său, Constantin „Bâzu” Cantacuzino, devenit ulterior celebru aviator.

Pasiunea sa pentru zbor s-a concretizat prin performanțe notabile. În 1936, obține locul I la primul concurs aerian organizat în România. A urmat apoi un raid aerian îndrăzneț către nordul Europei, zburând singură până la Stockholm, o performanță notabilă mai ales în condițiile meteorologice dificile din acea perioadă.

Rolul ei în înființarea formațiunii „Escadrila Albă”

Momentul decisiv al carierei sale a venit în 1937, când participă la Conferința internațională pentru ajutorare aeriană de la Budapesta. Inspirată de modelul finlandez „Lotta Svard”, Marina propune înființarea unei escadrile sanitare formate exclusiv din femei.

Demersul său convinge autoritățile române, iar în 1940 ia ființă „Escadrila Albă”, care transporta răniți cu avioane pilotate de femei. Alături de Marina Știrbei, în proiect s-au implicat și alte aviatoare notabile: Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Duțescu și Irina Burnaia. Presa italiană a denumit formațiunea „Escadrila Albă”, nume care a rămas în istorie.

Această inițiativă unică a transformat rolul femeilor în aviație și a deschis drumuri într-un domeniu dominat de bărbați. A fost o dovadă de curaj, viziune și determinare, iar Marina Știrbei a devenit un simbol al modernității și egalității.

Comunismul a afectat puternic familia Știrbei

În februarie 1942, Marina Știrbei s-a căsătorit cu prințul Constantin Basarab Brâncoveanu, într-un eveniment considerat ultima mare nuntă aristocratică a Europei interbelice. Nașii lor au fost Martha Bibescu și George Matei Cantacuzino, figuri emblematice ale vremii.

După instaurarea regimului comunist, familia sa a fost profund afectată. Proprietățile au fost confiscate, soțul arestat, iar Marina și cei doi copii au trăit o perioadă dificilă. Cu sprijinul Marthei Bibescu și al Crucii Roșii, au reușit să părăsească România.

Chiar și în exil, Marina Știrbei a rămas un reper moral și profesional pentru comunitatea românească.

Aviatoarea Marina Știrbei a murit pe 15 iulie 2001, dar a lăsat în urmă o moștenire impresionantă. Așa cum afirma Petre Crăciun-Ardeleanu, Marina Știrbei a fost un personaj interesant al istoriei naționale care, cu modestie și dăruire, a deschis drumuri noi în aviația română.

„Principesa Marina Ştirbei a fost un personaj interesant în trecutul istoriei naţionale care cu modestie şi dăruire şi-a lăsat amprenta în trecutul istoriei aviaţiei române, iar prin faptul că era femeie …, a contribuit la emanciparea femeii şi aşezarea ei pe picior de egalitate într-un domeniu greu accesibil sexului frumos, acela al aviaţiei”, spunea Petre Crăciun-Ardeleanu.