18 iunie, ziua în care România l-a pierdut pe Gică Petrescu. Născut la 2 aprilie 1915, acesta și-a descoperit pasiunea pentru muzică încă din anii de școală, atunci când cânta într-un ansamblu școlar. La vârsta de doar 15 ani, talentul său a fost remarcat de compozitorul Ion Vasilescu, cel care i-a deschis drumul către lumea artistică, ducându-l să cânte la Radio.
18 iunie, ziua în care România l-a pierdut pe Gică Petrescu
Un moment marcant din viața regretatului artist a fost moartea mamei, când el avea doar 16 ani.
„S-a stins discret, fără un vaiet, fără un suspin, așa cum trăise, într-o zi mohorâtă, cu vântul suflând dinspre Dunăre, la ceasul când stelele pălesc și ziua se îngână cu noaptea, iar obloanele se ridică cu vuiet de pe dughenele negustorilor”, relata marele cântăreț.
Cariera sa s-a extins rapid, iar începând cu anul 1960, Gică Petrescu a apărut constant în emisiuni de televiziune, devenind o prezență cunoscută și iubită de publicul larg. Succesul nu s-a limitat doar la granițele României
„Cântam la ceaiuri dansante, la baluri sau chiar în săli de concert. Primul adevărat contract de diseur la un mare restaurant l-am obținut de la patronul grădinii de vară-restaurant Princiar, de pe Şoseaua Kiseleff. Cântam după-amiaza de la cinci până la nouă, acompaniat de orchestra condusă de tânărul compozitor Aurel Giroveanu. (…). Cânta acolo vestitul naist Fănică Luca, care mă auzise nu prea știu unde și mă luase, ca încercare pentru o stagiune de vară la un restaurant din Pucioasa, proprietatea fraților Benu, o cârciumioară pe cât de pricăjită ca aspect, tot pe atât de frecventată de publicul ce venea la tratament balnear”, spunea el.
Piesele regretatului artist au făcut înconjurul lumii
A susținut două turnee internaționale de amploare: unul în Paris, care a durat două luni, alături de mari nume ale scenei românești, precum Stela Popescu și Mircea Crișan, și un altul în Israel, împreună cu Florin Piersic și Doina Badea.
„Într-una din seri, în pauza concertului-spectacol am fost vizitat la cabină de un ostaș sovietic. Era atât de entuziasmat de felul cum cântasem «Buharestul» meu încât, ca semn palpabil al nemărginitei sale admirații, mi-a turnat pe cap și veșminte o sticlă întreagă de apă de colonie «Krasnaia Moscova»”, povestea el după ce a lansat melodia „Moscova, Moscova-Buharest, Buharest” în capitala Uniunii Sovietice.
În perioada 1966–1971, a înregistrat o serie de șlagăre devenite legendare
În perioada 1966–1971, Gică Petrescu a înregistrat o serie de șlagăre devenite legendare, care au fost lansate de casa de discuri Electrecord. Printre acestea se numără „Căsuţa noastră”, „Uite-aşa aş vrea să mor” și „Du-mă acasă, măi, tramvai”, piese care continuă să trezească nostalgie și astăzi.
Prin vocea sa inconfundabilă și prin stilul său jovial, Gică Petrescu a reușit să devină un simbol al muzicii ușoare românești, dar și un exponent al spiritului popular autentic. Ziua de 18 iunie nu este doar un moment de comemorare, ci și o reamintire a moștenirii muzicale imense lăsate de artist, care trăiește în continuare prin cântecele sale.
