Oficial, stăm bine: creștem investițiile pe hârtie, dar scufundăm bugetul în datorii
România a înregistrat o ușoară revigorare a investițiilor nete în primul trimestru al anului 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Valoarea totală a investițiilor realizate în economie s-a ridicat la 37,482 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 4,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Structura acestor investiții relevă o concentrare pe domenii clasice: lucrările de construcții noi au cunoscut o dinamică pozitivă de 10,3%, iar achizițiile de utilaje și mijloace de transport au urcat cu 2,8%. Aceste cifre pot fi interpretate ca un semnal de stabilitate, reflectând, cel puțin parțial, încrederea investitorilor în relansarea unor proiecte industriale și infrastructurale.
Cu toate acestea, un indiciu neliniștitor vine din partea cheltuielilor de investiții neproductive – categoria „alte cheltuieli de investiții” a înregistrat o scădere semnificativă, de 11,3%, sugerând o reducere a investițiilor în active intangibile, digitalizare, inovație sau dezvoltare organizațională.
Exporturi lente, importuri accelerate și deficit în creștere
Într-un contrast dureros față de dinamica pozitivă a investițiilor, balanța comercială a României suferă o deteriorare rapidă. În perioada ianuarie-aprilie 2025, deficitul comercial a ajuns la 11,606 miliarde de euro, în creștere cu 24,5% față de același interval din 2024. În termeni absoluți, diferența înseamnă 2,284 miliarde euro în plus în doar patru luni – o presiune semnificativă asupra contului curent.
Exporturile au crescut anemic, cu doar 0,5%, în timp ce importurile au accelerat cu 6,0%, semnalând un apetit crescut pentru consum și o dependență ridicată de produse externe, în special în sectoarele de tehnologie, echipamente și bunuri de larg consum.
Dezechilibru structural în comerțul extern
Analiza pe grupe de produse arată că mașinile și echipamentele de transport rămân principala categorie atât la export (46,5%), cât și la import (35,2%), urmate de alte produse manufacturate, cu o pondere apropiată în ambele sensuri comerciale (aproximativ 27,8%).
Schimburile comerciale cu Uniunea Europeană continuă să domine tabloul general – 71% din exporturi și 71,8% din importuri au avut ca destinație sau proveniență statele membre UE. Cu toate acestea, deficitul este prezent inclusiv în relația cu partenerii europeni, ceea ce indică o lipsă de competitivitate și o slăbiciune structurală în capacitatea României de a livra valoare adăugată netă pe piețele externe.
Luna aprilie 2025 vine cu un nou semnal de alarmă: exporturile s-au redus cu 5,2% față de aceeași lună din 2024, în timp ce importurile au crescut, ce-i drept marginal, cu 0,4%. Această tendință accentuează problema de fond: economia internă consumă mai mult decât produce, iar acest dezechilibru cronic pune presiune directă pe cursul de schimb, inflație și, în cele din urmă, pe puterea de cumpărare.
Datoria publică se apropie de 1.000 de miliarde lei
România continuă să aibă un ritm accelerat al creșterii datoriei publice. Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, în februarie 2025, datoria guvernamentală a atins 990,84 miliarde lei, în creștere de la 964,3 miliarde în ianuarie.
Ca procent din Produsul Intern Brut, aceasta a urcat de la 54,8% la 56,3% într-o singură lună – o creștere semnificativă într-un interval foarte scurt. Această evoluție ridică serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea fiscală a statului român, mai ales în contextul în care multe împrumuturi sunt contractate pentru acoperirea cheltuielilor curente, nu pentru investiții generatoare de venit.
Datele detaliate arată că 811,6 miliarde lei din această datorie sunt reprezentate de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe însumează 161,16 miliarde lei. Această structură sugerează o dependență crescută de piața internă de capital și de încrederea investitorilor în capacitatea statului de a-și onora obligațiile.
România între consolidare fiscală și ajustare structurală
România se află la o răscruce fiscală și economică. Pe de o parte, creșterea investițiilor în infrastructură și echipamente industriale arată că există o anumită continuitate în planurile de dezvoltare. Pe de altă parte, deficitul comercial în creștere și datoria publică aflată în expansiune avertizează asupra limitelor actualului model de creștere economică bazat pe consum și împrumut.
Riscuri și presiuni pe termen scurt:
- Presiune pe cursul valutar și pe inflație, în contextul dezechilibrelor externe.
- Creștere a costurilor de finanțare pentru stat, odată cu avansul datoriei publice.
- Risc de frânare a creșterii economice în a doua parte a anului, dacă exporturile nu își revin.
- Posibilă reducere a ratingului de țară, în cazul în care disciplina fiscală nu este reechilibrată.
