Care erau, în urmă cu trei decenii, principalele repere economice ale județului Alba? Care erau îndeletnicirile/ activitățile care conturau profilul economic al teritoriului menționat și cum arată acest profil economic astăzi? Violeta Nica, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Alba, a pus umărul la conturarea explicațiilor: „Județul Alba avea o industrie puternic dezvoltată și diversificată, datorită resurselor bogate ale solului și subsolului, precum şi pregătirii profesionale a forței de muncă. În industrie lucrau 81.000 de salariați, ceea ce reprezenta 38,8 % din totalul populației ocupate a județului”. Bun, și-acum? „La nivelul anului 2018, erau înregistraţi în judeţul Alba 96.781 de salariaţi”. Mai departe: „În peisajul industrial al județului Alba la începutul anilor 1990, industria construcțiilor de mașini avea o pondere de 30,7 %, urmată de industria alimentară – 10,6%, industria extractivă și metalurgie neferoasă – 9,5%, industria de exploatare și prelucrare a lemnului – 8,8%, industria textilă – 7%, industria silicaților (porțelan și cărămizi refractare) – 5%, industria chimică – 5% şi industria pielăriei și încălțămintei – 4%”.

Cifre, cifre, cifre

Mai mult: „În anul 1991, existau 30 de întreprinderi industriale de interes republican, 25 din industria cooperatistă şi 7 în sectorul privat, iar producţia industrială la nivelul întregului judeţ era de 46.398 mil.lei, din care 43.418 mil. lei în sectorul de stat, 1.922 mil. lei în industria corporatistă şi 1.019 mil.lei în sectorul privat. În anul 2019, ponderea principalelor ramuri industriale se prezenta astfel: fabricarea autovehiculelor de transport – 42,9%, fabricarea echipamentelor electrice – 14,1%, industria alimentară – 12,4%, prelucrarea lemnului – 8,2%, fabricarea de maşini, utilaje, echipamente – 4,9%, fabricarea articolelor de voiaj, încălţăminte – 3,0%, fabricarea produselor din minerale nemetalice – 2,9%, altele – 11,6%”.

V-au amețit cifrele? Mai rezistați un pic! „Suprafaţa agricolă a judeţului în anul 1990 era de aproximativ 300.000 ha, din care teren arabil – 40%, păşuni – 35%, fâneţe – 22%, vii – 1,6% şi livezi – 0,6%. Suprafaţa cultivată cu principalele culturi era de 128.350 ha, iar irigaţiile erau asigurate pe o suprafaţă de 4.676 ha”. S-au modificat aceste valori? Cât de cât. „Suprafața agricolă a județului Alba în anul 2018 – ne asigură Violeta Nica – era de 332.009 ha, din care 39% – teren arabil, 37% – pășuni, 22% – fânețe, 2% – vii și 0,38% – livezi”. Cum analiza economică implică multe, multe numere, poftiți, avem din belșug! În sectorul zootehnic se înregistrau, tot la începutul anilor ‘90, 127.700 de bovine, 139.600 de porcine, 326.600 de ovine şi 1.941.500 de păsări. Faţă de anul 1990, la nivelul anului 2019 se înregistrază o scădere a efectivelor de bovine şi porcine, o creştere relativă a numărului de ovine şi o creştere semnificativă a efectivelor de păsări – apreciază Violeta Nica. În ceea ce priveşte turismul, la nivelul anului 1990 se înregistrau 38 de unităţi de cazare, din care 10 hoteluri, 3 hanuri şi moteluri, 6 cabane turistice, 6 campinguri şi 6 tabere şcolare, capacitatea totală fiind 3.419 de locuri de cazare. Numărul turiştilor înregistraţi în unităţi de cazare turistică în anul 1990 a fost de 179.595 de persoane, din care aproximativ 4% turişti străini. Și-acum? „Astăzi, în judeţul Alba sunt înregistrate 196 de unităţi de cazare turistică, din care 18 hoteluri, 6 moteluri, 7 cabane turistice, 1 camping, 3 tabere şcolare, 113 pensiuni agroturistice, 30 de pensiuni turistice, 30 de vile, 3 hosteluri, 3 popasuri turistice, o căsuţă turistică şi un bungalou. În anul 2019, în unităţile turistice din judeţul Alba, care dispun în total de 5.218 de locuri, au fost cazaţi 197.095 de turişti. Un tablou economic complet, nu?

Nivelul de trai

Dar cum a fost influențată bunăstarea populației de fluctuațiile economice? Concret, se trăia mai bine atunci, în postcomunismul imediat, sau se trăiește mai bine astăzi, în această interminabilă tranziție postcomunistă? Violeta Nica este pe fază: „În prezent, economia județului Alba este predominant îndreptată spre sectorul industriei – în special industria prelucrătoare, şi aici vorbim despre fabricarea autovehiculelor de transport, industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, fabricarea echipamentelor electrice şi fabricarea de mașini, utilaje și echipamente, la care se adaugă domenii cu o pondere mai mică în economia judeţului: fabricarea articolelor de voiaj şi a încălțămintei și fabricarea produselor din minerale nemetalifere”. Cu banii cum stăm? PIB/ locuitor, conform Eurostat, în 2017, era de 18.700 PPS/locuitor, înregistrându-se o majorare cu circa 50,8% față de anul 2008, ceea ce relevă o creștere reală a nivelului de dezvoltare economică. Din perspectiva performanței economice măsurate prin indicatorul PIB și VAB – ne-a mai relevat Violeta Nica -, județul Alba ocupă locul 4 la nivel regional și locul 18 la nivel național. Totuși, dacă raportăm PIB-ul la numărul de locuitori și îl ajustăm la costul vieții din județ, Alba se plasează la un nivel foarte apropiat de media regională și națională.

Comparații

În anul 1991, numărul total al şomerilor înregistraţi în judeţul Alba atingea 2.178, cu o rată de 1%, în timp ce în anul 2019 numărul șomerilor a ajuns la 5.218, cu o rată de aproximativ 3 %. Sporul natural negativ și fenomenul de emigrare internațională din ce în ce mai intens, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, au determinat o scădere a numărului de locuitori în judeţul Alba în ultimele trei decenii. În acest mod, resursele de forță de muncă ale județului s-au redus în ultimii ani cu aproape 14%. Dacă la nivelul anului 1992, se înregistra un număr de 418.600 de locuitori, astăzi populaţia cu domiciliul stabil se cifrează la 374.403 de locuitori, declinul demografic depăşind astfel 10 procente, fapt ce influenţează tabloul economic actual al judeţului.

Interviu

– Capital: Ținând cont de resursele primare și derivate ale județului Alba, ce strategie de dezvoltare s-ar plia cel mai bine acestei zone? Turismul coroborat cu agricultura, de pildă, ar putea asigura un trai decent localnicilor sau n-ar fi suficientă această combinație, industria prelucrătoare (a lemnului, în special) rămânând preocuparea de bază?

– Violeta Nica: „Relieful extrem de diversificat al judeţului Alba permite dezvoltarea creşterii animalelor (în special ovine şi bovine), a culturii cerealelor, legumiculturii, pomiculturii şi viticulturii. Județul are un potențial considerabil din punct de vedere al suprafeţei de teren pentru agricultură, iar fermierii au la dispoziție 330.731 ha, adică 53% din totalul suprafeţei judeţului Alba. Fondul forestier al județului este, la rândul său, unul bogat (peste 36% din suprafața totală, mai mult decât media națională și locul 2 la nivel regional). În mod similar, județul dispune de peste 250.000 ha de fond cinegetic. Aşezarea geografică este propice dezvoltării turismului, care de altfel a înregistrat în zonă evoluţii semnificative. Cu toate acestea, economia judeţului nu se poate baza doar pe componenta agricolă şi pe cea de turism, un rol important aici revenind industriei.

– A fost schițată o strategie de atragere a investitorilor, gândită să acopere intervalul 2018-2023. În ce stadiu se (re)găsește astăzi această inițiativă? A crescut numărul investitorilor (români și străini) și/ sau valoarea investițiilor în județul Alba? Care sunt cele mai mari/ importante firme din județ, ce profil au și câte locuri de muncă asigură?

– Strategia la care vă referiţi este de fapt una de promovare a judeţului Alba ca destinaţie pentru investitori, viziunea fiind aceea de a crea un mediu de afaceri dinamic sprijinit de o administraţie publică responsabilă şi deschisă parteneriatelor economice. Ea se află în etapa de implementare, iar rezultatele pot fi vizibile abia după mai mulţi ani. Cert este că valoarea investiţiilor la nivelul judeţului a crescut în ultimii ani. Spre exemplu, la nivelul anului 2019, capitalul social subscris al societăților cu participare străină la capital era de 595,7 mil. euro, faţă de 95,7 mil. euro în anul 2008. De asemenea, creșterea procentuală a numărului de angajați, în aceeaşi perioadă, a fost de 192%, înregistrându-se astfel cel mai mare ritm de creștere din regiune.

În sfera producției industriale, aportul investițiilor străine mari, ca și a unor inițiative antreprenoriale locale au transformat județul într-un hub important la nivel național, care s-a specializat în următoarele ramuri: componente auto, fabricarea de mașini-unelte și prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului și mobilă, industria alimentară, ceramică și materiale de construcții, respectiv încălțăminte;

În prezent, la nivelul județului există câteva companii mari, care domină peisajul economic, acestea având atât capital străin (Albalact-Lactalis, Bosch Automotive, Star Transmission și Star Assembly, Kronospan, HS Timber, Sews, VCST Automotive, Galway Sport, Rekord, Saturn etc.), cât și autohton (Ipec, Apulum, Pehartec, Elit, Transavia, Romaqua, Cupru Min, Jidvei, IAMU, Romarm etc.). Cele mai multe dintre acestea au profil industrial (influențând masiv și structura PIB și a ocupării), restul fiind active în sfera serviciilor. Lista ar putea continua şi cu alte societăţi comerciale care aduc un aport substantial atât economiei judeţului, cât şi în domeniul social, prin absorbirea unei capacităţi semnificative a forţei de muncă.

Investițiile nete realizate de companiile private din județ au înregistrat o creștere remarcabilă, ajungând la peste 400 de mil. Euro în 2018. Cele mai multe au fost orientate către sectorul industrial, grație acelorași investitori mari, ceea ce a permis poziționarea județului Alba pe locul 4 la nivel național la volumul de resurse investite în capacități de producție.

În ultimele două decenii, companii antreprenoriale din județul Alba, precum cele din domeniul industriei alimentare sau a ceramicii fine, au reușit să creeze brand-uri foarte puternice și chiar să devină lideri de piață.

– De ce ar avea nevoie acest teritoriu aflat în inima României pentru a cunoaște o dezvoltare economică majoră, care să aibă un impact real asupra creșterii nivelului de trai? Infrastructura rutieră, de exemplu, acoperă și fructifică potențialul natural conferit de poziția geografică? Pot fi menționate orice întreprinderi care ar ajuta la dezvoltarea (economică) teritorială, care astăzi lipsesc din sfera de interes a statului.

– Dezvoltarea infrastructurii rutiere este una dintre priorităţile administraţiei judeţene. Un proiect de anvergură, aflat în derulare, cu un impact deosebit atât în domeniu turistic, economic, dar şi în cel social, este reabilitarea drumului judeţean 107I, sugestiv supranumit “Transalpina de Apuseni”. Din păcate, ne lipseşte sprijinul de la nivel central în ceea ce priveşte reabilitarea şi întreţinerea drumurilor naţionale, iar acest lucru afectează în ansamblu economia judeţului.

Oportunităţile pentru o creştere economică notabilă ar fi dezvoltarea brandurilor locale, a produselor agricole şi alimentare ecologice, iar Consiliul Judeţean a inaugurat recent o platformă de prezentare a producătorilor locali, www.madeinalba.ro, menită să promoveze produsele autentice. De mare ajutor sunt, bineînţeles, finanţările europene nerambursabile.

11 orașe și 656 de sate

Situat în Transilvania, în partea central-vestică a României, judeţul Alba se întinde pe o suprafaţă de 6.242 km2, reprezentând 2,6% din suprafața totală a ţării. Ultimul recensământ a înregistrat o populaţie de 383.252 de locuitori și o densitate de 61 locuitori/ km2. Judeţul Alba are în componenţă patru municipii – Alba Iulia (reşedinţă de judeţ), Aiud, Blaj şi Sebeş, șapte oraşe – Abrud, Cîmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Zlatna, Teiuș și Baia de Arieș, 67 de comune și 656 de sate.

373 710 era numărul locuitorilor cu domiciliu în județul Alba la 1.01. 2020, conform Institutului Național de Statistică

3% era rata șomajului în județul Alba la data de 1 aprilie 2020, potrivit Institutului Național de Statistică

102, 26% era rata inflației în intervalul 20 mai 2020/ mai 2019, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

42 de județe (inclusiv municipiul București) intră în componența administrativă a României

Explicație foto:

Alba Iulia, orașul care a găzduit Marea Unire de la 1918, este inima județului Alba

Sursa foto: Dragoș Asaftei