În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Ce se întâmplă cu creditele acordate înainte de luna mai 2019?

În contextul în care inflația a explodat, specialiștii susțin că indicele ROBOR, în funcție de care sunt calculate ratele de dobândă la creditele acordate înainte de mai 2019, va crește în continuare. Cei mai afectați de această situație sunt românii care au solicitat credit înainte de această perioadă. Aceștia s-au trezit cu câteva sute de lei în plus la rata lunară și este posibil ca aceasta să crească în lunile următoare, odată cu majorarea indicelui ROBOR.

O soluție la această problemă ar fi trecerea de la ROBOR la IRCC, susțin specialiștii. Potrivit acestora, și IRCC va crește în perioada următoare, dar nu va atinge valoarea la care va ajunge indicele ROBOR.

În același timp, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susține că IRCC ar putea trece peste ROBOR în momentul în care inflația va scădea. Proiecția BNR arată că inflația nu se va duce în jos semnificativ până cel puțin în a doua parte a lui 2023.

Despre acest subiect și despre cum ar trebui să procedăm pentru a trece de la ROBOR la IRCC, am vorbit cu specialiștii de la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB).

Având în vedere creșterea ROBORULUI, românii care au credite la bancă sunt sfătuiți să treacă la IRCC. Cum ar trebui să procedeze în această situație? Este convenabil să facem această trecere?

CSALB: În această perioadă, IRCC este un indice mai avantajos pentru creditele consumatorilor (în trecut, au existat și perioade relativ scurte de timp în care IRCC a avut un nivel mai ridicat decât ROBOR), iar în urma creșterii accentuate a acestor indici din ultima perioadă (în special a creșterii ROBOR), multe persoane aleg trecerea la IRCC, care are avantajul faptului că este mai stabil decât ROBOR. În același timp, consumatorii trebuie să ia în calcul faptul că și nivelul IRCC poate crește în următoarele trimestre. În consecință, asupra oportunității unui asemenea demers de trecere de la ROBOR la IRCC, cea mai bună decizie poate fi adoptată doar de consumator, după o temeinică analiză făcută inclusiv împreună cu creditorul său (banca).

Există pericolul ca această trecere să îi afecteze mai târziu?

CSALB: “Pericolul” poate fi reprezentat de faptul că, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, nivelul IRCC ar putea fi mai ridicat decât ROBOR, în special atunci când inflația va scădea, iar IRCC se va aplica cu o întârziere de două trimestre.

Cum se face trecerea mai exact? Putem să revenim la ROBOR?

CSALB: Conform prevederilor legale aplicabile (OUG nr.19/29 martie 2019, art. XI, alin. 2) trecerea de la ROBOR la IRCC se poate face doar “cu acordul părților formalizat prin act adițional la contractul de credit”. Dacă trecerea de la ROBOR la IRCC se realizează prin încheierea unui act adițional, același mecanism poate fi utilizat și pentru o potențială revenire la ROBOR, la momentul unei posibile scăderi a nivelului acestui indice (adică, s-ar putea face tot printr-un act adițional). Însă, de asemenea, va fi necesar acordul ambelor părți (manifestat în sensul revenirii la aplicarea ROBOR).

Cum trebuie procedat atunci când ne lovim de refuzul băncilor?

CSALB: Băncile nu sunt obligate legal să schimbe ROBOR cu IRCC, ceea ce înseamnă că pot refuza o astfel de cerere. În măsura în care banca refuză, consumatorii pot adresa o solicitare băncii și prin intermediul CSALB. În urma solicitărilor din ultima perioadă, privind înlocuirea indicelui ROBOR cu IRCC, în formularul de cerere de pe site-ul www.csalb.ro a fost adăugată și această opțiune pentru consumatorii care completează online o solicitare de negociere cu banca.

Reamintim consumatorilor că trecerea la IRCC nu reprezintă o obligație legală a băncilor. Acest lucru se poate face doar cu acordul părților, prin încheierea unui act adițional (de exemplu). Demersul este valabil pentru toate tipurile de credite, inclusiv cele de tipul “Prima Casă”.

Băncile au, însă, obligația să răspundă la o astfel de solicitare în termen de 60 de zile:

“La cererile formulate de consumatori pentru refinanțarea creditelor în derulare sau pentru modificarea contractelor în derulare, instituțiile bancare răspund în termen de maximum 60 de zile de la data solicitării formulate de aceștia”. Mai multe informații pe acest subiect consumatorii pot citi și în secțiunea de educație financiară a site-ului: https://csalb.ro/educatie-financiara/.