"Oameni de afaceri din România consideră că riscurile cele mai importante sunt neglijarea infrastructurii şi a conflictelor interstatale cu consecinţe regionale. Aceste riscuri se regăsesc şi printre cele mai importante riscuri identificate în ţările din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Serbia, Moldova sau Ucraina, iar la nivel mondial conflictul internaţional este principalul risc ce ameninţă stabilitatea lumii în următorii 10 ani", relevă raportul realizat de Marsh & McLennan Companies, care este parte a comitetului de redactare a raportului World Economic Forum (WEF).

Conform raportului, care cuprinde cele mai importante riscuri globale evaluate de experţi din întreaga lume în termeni de probabilitate şi impact în următorii 10 ani, conflictul interstatal este principalul risc în ceea ce priveşte probabilitatea şi al patrulea cel mai grav risc în funcţie de impact.

"După 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, lumea se confruntă din nou cu riscul de conflict major între state. Cu toate acestea, astăzi mijloacele de a purta un astfel de conflict, fie prin atac cibernetic, competiţie pentru resurse, sancţiuni sau alte instrumente economice, sunt mai extinse ca oricând. Abordarea tuturor acestor declanşatori şi încercarea de a întoarce lumea către calea parteneriatului, şi nu a concurenţei, ar trebui să fie o prioritate pentru lideri pe măsură ce înaintăm în 2015", a declarat Margareta Drzeniek-Hanouz, economist principal al Forumul Economic Mondial.

Pentru prima oară, raportul prezintă, pe lângă analiza experţilor, şi opinia comunităţii de business din fiecare ţară, legată de riscurile globale. Astfel, oamenii de afaceri din România consideră că cele mai importante riscuri sunt crizele fiscale din economiile-cheie, crizele de lichiditate şi eşecul major al sistemelor financiare. Acestea sunt urmate de instabilitatea politică şi socială, neglijarea infrastructurii şi a conflictelor interstatale cu consecinţe regionale.

Aceste riscuri se regăsesc şi printre cele mai importante riscuri identificate în ţările din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Serbia sau Polonia. În Moldova, instabilitatea politică şi socială şi conflictul interstatal cu consecinţe regionale ocupă primele două poziţii. În Ucraina, crizele fiscale din economiile-cheie reprezintă principalul risc, urmat de instabilitatea politică şi socială şi de conflictul interstatal.

"Eşecul guvernării naţionale, unul dintre cele mai importante riscuri identificate de raport, fiind al treilea cel mai probabil la nivel global, a produs o serie de schimbări în ceea ce priveşte conducerea. Acest risc cuprinde o serie de elemente importante ce ţin de inabilitatea unei guvernări eficiente, ca rezultat al corupţiei, pieţei negre, crimei organizate, impunităţii, în general datorat unei slabe aplicări a legii. În lipsa unei reacţii mai puternice din partea sectorului public şi a celui privat, riscul unei guvernări ineficiente poate afecta stabilitatea economică şi politică şi eroda încrederea în lideri. În mai multe ţări, printre care şi în România, noii lideri au fost aleşi în mare parte datorită promisiunilor făcute pentru o guvernare transparentă şi fără corupţie, răspunzând nevoii de schimbare a alegătorilor", se arată în raport.

Raportul relevă că în ultimii ani s-a intensificat legătura dintre crima globală şi corupţie, dar şi impactul acestora asupra securităţii, extremismului, terorismului şi a statelor fragile. De aceea, este esenţial ca acestea să fie abordate prin politici mai bune atât la nivel local, cât şi naţional pentru a limita schimburile financiare ilegale, a încuraja o guvernanţă transparentă şi a întări eforturile anti-crimă.

Grupând cele 28 de riscuri globale în cinci categorii – economice, de mediu, geopolitice, sociale şi tehnologice – 2015 iese în evidenţă ca un an în care riscurile geopolitice, după o absenţă de 5 ani, revin în prim-plan. Odată cu creşterea influenţei geopoliticii asupra economiei mondiale, această categorie de riscuri cuprinde trei dintre cele cinci cele mai probabile şi două dintre riscurile cu cel mai mare impact potenţial. De asemenea, în această categorie, trei riscuri s-au intensificat cel mai mult faţă de 2014: conflictul interstatal cu consecinţe regionale, proliferarea armelor de distrugere în masă şi atacurile teroriste.

Se remarcă în continuare îngrijorarea faţă de capacitatea lumii de a rezolva problemele sociale pregnante, având în vedere faptul că societăţile sunt ameninţate de riscuri economice, de mediu şi geopolitice. Într-adevăr, primele două riscuri în funcţie de impact sunt din categoria riscurilor sociale (diminuarea resurselor de apă şi răspândirea rapidă a bolilor infecţioase).

Ritmul rapid al inovaţiei în tehnologiile aflate în dezvoltare, de la biologie sintetică la inteligenţă artificială, are de asemenea implicaţii sociale, economice şi etice. Dezvoltarea unor sisteme de reglementare care să protejeze dezvoltarea rapidă a acestora şi să permită ca beneficiile lor să fie folosite, în timp ce previn utilizarea necorespunzătoare sau efectele negative neprevăzută este o provocare critică pentru lideri.

De asemenea, se remarcă şi prezenţa mai mare a riscurilor de mediu printre riscurile de top în comparaţie cu cele economice. Acest lucru vine ca urmare a evaluării negative pe care experţii au dat-o pregătirii existente pentru a face faţă provocărilor ce ţin de schimbările climatice, mai degrabă decât ca urmare a unei diminuări a temerilor legate de riscurile economice cronice. Acestea, printre care şomajul şi subocuparea forţei de muncă sau crizele fiscale, au rămas relativ stabile comparativ cu 2014.

Legat de urbanizare, raportul analizează cele mai bune metode de a atenua provocările asociate unei tranziţii rapide şi istorice de la un stil de viaţă rural la unul urban.
'Fără îndoială, urbanizarea a dus la creşterea calităţii vieţii. Însă, atunci când oraşele se dezvoltă prea repede, ele devin vulnerabile: pandemii, căderi ale sau atacuri asupra sistemelor de energie, apă şi transport şi schimbările climatice sunt ameninţări majore', a spus Axel P. Lehmann, Chief Risk Officer at Zurich Insurance Group.

Raportul Riscuri Globale 2015 a fost conceput împreună cu partenerii Marsh & McLennan Companies şi Zurich Insurance Group, beneficiind de asemenea de colaborarea cu consultanţi din mediul academic: Universitatea Oxford, Universitatea Naţională din Singapore, Universitatea din Pensilvania şi de Comitetul Consultativ al raportului. (Sursa: www.agerpres.ro)

Te-ar putea interesa și: