Securitatea energetică a Republicii Moldova este la limită
Securitatea energetică a Republicii Moldova este la limită. Republica Moldova traversează una dintre cele mai critice perioade din istoria sistemului său energetic. Corina Popescu, președintele Consiliului de Administrație al Moldelectrica, avertizează că amenințarea unui „blackout” nu este un scenariu apocaliptic de dragul audienței, ci o vulnerabilitate structurală acutizată de contextul regional.
Războiul din Ucraina a transformat energia dintr-o utilitate într-o componentă vitală a supraviețuirii strategice. Incidentul de la finalul lunii martie, când linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești a fost deconectată în urma atacurilor asupra infrastructurii ucrainene, a demonstrat cât de fragil este echilibrul actual: pierderea unei singure conexiuni poate lăsa instantaneu jumătate din țară fără curent.
„În energie, marile crize nu se gestionează în clipa în care izbucnesc, ci înainte, prin investiții și scenarii pregătite din timp”, afirmă Corina Popescu.
Capcana tranziției „verzi” nepregătite
O viziune interesantă oferită de conducerea Moldelectrica vizează complexitatea noilor avarii. Nu mai vorbim doar despre rețele supraîncărcate, ci despre provocările integrării energiei regenerabile:
-
Intermitența: Soarele și vântul nu produc energie la comandă, spre deosebire de centralele pe gaz sau cărbune.
-
Lipsa echilibrului: Republica Moldova a început pașii către energia verde, însă fără investiții paralele în sisteme de stocare (baterii) și automatizări, rețeaua devine extrem de instabilă.
-
Viteza de reacție: Într-un sistem modern, degradarea parametrilor tehnici se produce atât de rapid încât intervenția umană este adesea inutilă dacă nu există sisteme de control automat al tensiunii.
„În energie, marile crize se gestionează înainte de a izbucni.” – Aceasta este premisa care ar trebui să dicteze investițiile în infrastructură, transformând „reacția la criză” în „prevenție prin tehnologie”.

Solidaritatea tehnică cu România
Un punct esențial în stabilizarea sistemului rămâne relația cu România. Corina Popescu clarifică două aspecte fundamentale:
-
Ajutorul de avarie: Acesta este „colacul de salvare” tehnic care previne prăbușirea în cascadă a rețelei. Este un mecanism de solidaritate între operatori, menit să evite întunericul total.
-
Prețul energiei: Contrar unor speculații politice, Republica Moldova achiziționează energie la prețurile pieței libere, similare cu cele plătite de consumatorii din România, eliminând ideea unor tratamente preferențiale netransparente.
Pentru ca Republica Moldova să iasă din zona de risc înalt, direcțiile sunt clare, dar costisitoare. În primul rând este vorba despre dublarea investițiilor în capacități proprii de echilibrare, apoi despre implementarea tehnologiilor de stocare pentru a absorbi surplusul de energie regenerabilă.
Nu în ultimul rând, mai este vorba și despre ancorarea definitivă în arhitectura energetică europeană pentru a reduce dependența de nodurile de transport vulnerabile din est.

