Potrivit datelor BNR, în luna octombrie s-au înregistrat intrări de 383 milioane euro şi ieşiri de 1,81 miliarde euro.  Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,092 miliarde euro.
Vasilescu pune scăderea rezervei pe seama ieşirilor de capital
“Această scădere intervine după ce cu o lună în urmă, septembrie faţă de august, înregistrasem o creştere cu 876 milioane euro. De unde vine această variaţie? Este un caz semnificativ de ceea ce înseamnă efectele crizei globale sau şocurile crizei globale asupra indicatorilor economici din România. În primul rând, criza a produs fluctuaţii semnificative în împrejurările din lunile din urmă privind cel puţin trei valori: ratele de schimb euro/dolar, euro/yen, euro/franc elveţian şi euro/lira serlină. În al doilea rând, fluxurile de capital, în general în regiune şi în special în România, cu ieşiri şi intrări, fluctuaţii mari de la o lună la alta", a declarat Vasilescu pentru Mediafax.
"În ceea ce priveşte fluxurile de capital, cu dese intrări şi ieşiri, specifice acestor timpuri de criză, când capitalurile aleargă de colo colo în căutare de oportunităţi de moment, vedem că anvergura fluxurilor de capital cu impact semnficativ asupra rezervelor minime obligatorii în valută pe care instituţiile de credit le constituie la BNR, deci această anvergură, în creştere în luna septembrie, a contribuit majoritar la evoluţia de atunci şi, în scădere în octombrie, a contribuit majoritar la scăderea de la finele lunii octombrie", a explicat Vasilescu.
ING spune că BNR a folosit 0,7 miliarde euro pentru a apăra leul
Totuşi, dacă aceste modificări ar fi fost determinate de ieşiri de capital din partea băncilor ar fi fost echivalente cu reducerea acestor finanţări cu aproape o treime în doar o lună de zile, ceea ce e puţin probabil. Pasivele/liniile de finanţare în valută pe termen de sub 2 ani, pe baza cărora BNR solicită rezerve minime obligatorii de 20%, se cifrează la circa 10-12 miliarde euro, astfel că o cincime din ele reprezintă 2-2,4 miliarde euro. În acest fel, reducerea cu 0,7 miliarde euro ar fi reprezentat tăierea cu circa o treime a acestor finanţări pe termen scurt.
“Scăderea rezervelor din luna octombrie nu cred că a fost determinată de stoparea unor linii de finanţare pe termen scurt din partea băncilor, întrucât ar fi însemnat reducerea acestora  cu aproximativ o treime, ceea ce e puţin probabil. În plus, o asemenea reducere a finanţărilor din ţară ar fi pus presiune şi pe piaţa monetară, ori aceasta a fost destul de calmă. Credem că mai degrabă au avut loc intervenţii pe piaţa valutară din partea BNR pentru a susţine moneda naţională. Noi estimăm că a fost folosită o sumă de circa 0,7 miliarde euro pentru a susţine moneda naţională”, a declarat pentru Capital Vlad Muscalu, economist al ING Bank România.
Rezervele internaţionale
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la finalul lunii octombrie au fost de 36,29 miliardeeuro, faţă de 37,64 miliarde euro la finele lui septembrie.
Plăţile scadente în luna noiembrie 2011 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 292 milioane euro.
Creşterea în luna septembrie a rezervelor valutare cu circa 1,1 miliarde euro şi scăderea acestora în luna octombrie cu 1,4 miliarde euro exprimă variaţiile ratelor de schimb ale dolarului american, lirei sterline şi yen-ului japonez faţă de euro şi fluctuaţiile fluxurilor de capital cu impact asupra rezervelor minime obligatorii în valută ale instituţiilor de credit, precizează BNR.