Creşterile de anul trecut, la lucrările pentru clădiri rezidenţiale cu 32,6% şi la lucrările pentru imobile nerezidenţiale cu 16,6%, sunt raportate la 2013, care a fost un an mai slab. Totuşi, din cauza scăderii investiţiilor am avut o reducere cu 21% la lucrările de construcţii inginereşti. La această oră sunt elemente care indică creştere în acest an pe toate domeniile şi să sperăm că, de această dată, Comisia Naţională de Prognoză va avea dreptate în evaluările ei pe 2015. Contextul european, deschiderea tiparniţei de euro de către BCE, planul Junker pentru investiţii, precum şi creşterile din economia românească vor duce la un flux de numerar care va fi plasat, cu siguranţă, în industria construcţiilor. După ultimele cifre publicate, atât din bugetul de stat, cât şi din fondurile europene, împreună cu investiţiile private, sunt semne că piaţa produselor pentru construcţii va creşte cu 5%-7%. Factori negativi pot fi preţurile energiei şi condiţiile geopolitice regionale.

În acest an, avem în plan puţini kilometri de autostradă de finalizat. Se mai pot începe câteva lucrări, dar baza în domeniul cheltuirii banului public prin construcţii vor fi lucrările edilitare. Construcţiile noi de locuinţe vor aparţine clar mediului privat, cele 3.000 de locuinţe ANL fiind o contribuţie mică. Se mai pot pune la socoteală spaţiile de birouri, spaţiile comerciale şi cele logistice, dar valoarea acestora nu poate depăşi investiţiile de stat. Mai rămâne piaţa de renovări şi reparaţii capitale, care include şi lucrările de anvelopare termică, şi unde, de-a lungul anilor, au fost sume egale cam cu 25% din valoarea construcţiilor din anul respectiv.

Un domeniu interesant este exportul de produse pentru construcţii. El este însă întrecut de importul de asemenea materiale, valorile din acest domeniu fiind de ordinul sutelor de milioane euro. Exportăm pe pieţele limitrofe – Bulgaria, Ungaria, Serbia, Moldova şi Ucraina -, produse cum ar fi: BCA, mortare uscate, unele blocuri ceramice, ceramică sanitară şi polistiren. Produsul care pare a fi vedeta ultimilor ani la export sunt ferestrele termoizolante. Acestea ajung în Franţa, Italia, Belgia, Germania. Pe piaţa exporturilor mai sunt încă prezente şi structurile din lemn. Acestea sunt îndreptate spre Franţa şi Germania.

Piaţa de bricolaj acţionează în regim de postcriză. Este normal că retragerea unor jucători şi cumpărarea altora reaşează peisajul local al bricolajului. Se anunţă în continuare planuri de deschidere a noi magazine, deci avem tendinţă de creştere. Important este că în top sunt companii locale, care au demonstrat că au învăţat rapid lecţia bricolajului.

Pentru a vorbi de redresare, companiile trebuie să uite de procentele „dedicate“ şi să prevadă salarii la nivel similar celor europene. Nu trebuie uitată recalificarea personalului. De asemenea, durata studiilor de fezabilitate trebuie redusă substanţial. Totul se leagă de elaborarea unui plan de dezvoltare sustenabil la nivel naţional, plan care să ofere creştere economică în condiţiile utilizării intensive a resurselor locale. Aceasta e, însă, treaba politicienilor.

În primul rând, ne trebuie o viziune asupra  ţintelor naţionale pe termen mediu. Când clasa politică va fixa aceste obiective, evident, corelate cu tendinţa europeană, vom putea să revizuim strategiile noastre, ale domeniului. Fiindcă o propunere sectorială, făcută ţinând cont numai de dorinţele unui sector, nu poate fi o strategie durabilă.

Atâta vreme cât strategia de dezvoltare durabilă a României este un document de laborator, nemaifiind actualizat de la elaborare, chiar dacă lumea s-a schimbat din 2008 până acum, nu cred că putem vorbi de o strategie durabilă a sectorului.

Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România