Raportul financiar al Societatii Romane de Televiziune (SRTV), dat recent publicitatii, se constituie in surprize, surprize… doua la numar! Prima surpriza o reprezinta chiar gestul de a face public acest document, pentru ca toti romanii platitori de abonamente sa stie cum au fost cheltuiti banii lor. Nu-i mai putin adevarat ca si pe vremea interimatului lui Gulea au fost difuzate date despre starea financiara a institutiei, dar atunci gestul a fost unul disperat, din cauza presiunilor de tot felul la care era supusa echipa provizorie aflata in fruntea institutiei. De data aceasta, prezentarea datelor s-a facut senin, fara nici un semn ca ar exista o constrangere, asa cum se intampla de obicei la „casele mari”.
A doua surpriza este profitul de 80,6 miliarde lei pe care Televiziunea Romana l-a inregistrat in anul precedent. O asemenea surpriza ar trebui sa ne tintuiasca ochii pe tavan si sa oftam nostalgici: „Mult contestatul Gulea i-a pasat televiziunea cu cureaua stransa lui Hadji Culea si acesta n-a mai desfacut-o pana la sfarsitul anului 1998”. Nostalgia nu da bine in afacerile din domeniul televiziunii, mai ales ca profitul de 80,6 miliarde lei este o mica victorie in operatiunea delicata de restructurare a SRTV. Daca la sfarsitul anului 1997, pierderile cumulate de-a lungul anilor ale televiziunii atingeau 103,79 miliarde lei, dupa un an, adica la finele lui ‘98, acestea s-au redus la 23,11 miliarde lei. Pe 31 decembrie ‘98, SRTV avea datorii de 60 miliarde lei. Sabina Petre, directorul economic al institutiei, considera ca sarcina prioritara a conducerii televiziunii in acest an este recuperarea pierderilor si achitarea datoriilor. „Din acest motiv, continua Sabina Petre, in bugetul stabilit pentru anul in curs nu s-au prevazut cresteri salariale.” Asadar, cureaua ramane stransa pentru cei 3.220 de angajati ai televiziunii. In paranteza fie spus, aceasta ar putea functiona foarte bine si cu 2.000 de angajati. In anul precedent, fondul de salarii a fost de 109,45 miliarde lei, aproape dublu fata de cel din 1997.
Mai trebuie subliniat si faptul ca la veniturile din exploatare au fost incluse si subventiile, in valoare de 169,84 miliarde lei, reprezentand 27,5% din totalul veniturilor. Incasarile din abonamente au atins 48,7% din totalul veniturilor, in timp ce incasarile din publicitate au fost de 21,3%. Televiziunile particulare au toate motivele de invidie pentru acest ultim procentaj, pentru ca SRTV are si subventii, are si bani din abonamente, adica surse sigure de venit, dar se bate alaturi de ele pe tortul firav al bugetelor de publicitate. Noroc ca audienta in mediul urban al televiziunii publice a coborat continuu in ultimul an si televiziunile particulare se pot impune mai usor in fata agentiilor de publicitate. Totusi, Consiliul de Administratie intentioneaza sa infiinteze, conform legii de functionare a institutiei, o casa de vanzare a spatiilor de publicitate, care, in asociere cu o firma particulara, sa comercializeze eficient spatiile de publicitate ale canalelor TVR 1 si TVR 2. Daca se va reusi acest lucru, SRTV va deveni un adversar foarte puternic pentru televiziunile private.
Austeritatea impusa in Televiziunea Nationala pentru achitarea datoriilor, in special a celor in valuta, si recuperarea pierderilor nu va insemna doar inghetarea salariilor. Sabina Petre crede ca actuala schema de organizare interna a institutiei va conduce la o mai buna administrare a resurselor financiare. Conform acestei organizari, aprobate de Consiliul de Administratie inca din 4 decembrie 1998, pentru prima data in istoria Televiziunii Romane s-au acordat identitati diferentiate canalelor TVR 1 si TVR 2. Pe acelasi palier cu cele doua canale functioneaza Directia de Productie Editoriala, Directia Resurse Productie Tehnica si Artistica, Directia Economica si Directia Stiri.
Licitatii pentru
producerea de emisiuni
Directia de Productie Editoriala, condusa de George Borcescu, cuprinde sapte redactii si un departament artistic. Cum va functiona productia? Simplu. Sefii de la TVR 1 si TVR 2 vor lansa comenzi de emisiuni (caiete de sarcini) pentru Directia de Productie Editoriala. Comanda ar putea suna cam asa: „Am nevoie de o emisiune de divertisment, pe care s-o difuzez in ziua X, la ora Y”. Exemplul e simplist, tocmai pentru a intelege si… autorul acestor randuri. Producatorii din directia lui George Borcescu, adica realizatorii de programe care aspira sa intre pe grila TVR 1, vor face mai multe oferte de emisiuni, care vor participa la, hai sa-i zicem, un fel de licitatie, in urma careia TVR 1 va alege oferta cea mai buna. In cazul in care nu-i va conveni nici una, TVR 1 poate lansa comenzi in afara SRTV. Daca accepta propunerea interna, intre TVR 1, Directia de Productie Editoriala si Directia Resurse Tehnice si Artistice se va negocia si se va parafa un contract pentru realizarea emisiunii care va intra in grila postului. Bugetul se va aloca pe fiecare emisiune si va cuprinde inclusiv salariile membrilor echipei de realizatori. Intr-o mare masura, TVR 1 si TVR 2 vor deveni niste ordonatori de credit. A nu se intelege ca vor avea „conturi in banca”. Acest sistem este asemanator celui de tip holding.
Cristian Hadji Culea, directorul general al televiziunii, crede ca prin acest sistem se va stabili o diferentiere naturala a producatorilor. Cei care nu vor fi in stare sa propuna emisiuni valoroase se vor exclude din acest sistem concurential. „Suntem hotarati sa facem o restructurare ieftina si rapida a televiziunii”, spune Hadji Culea. Grilele TVR 1 si TVR 2, puse la punct in acest fel, vor fi inaugurate la toamna. Sanda Visan, directorul canalului TVR 2, intentioneaza ca postul sau sa devina un post public care sa atraga cu precadere tineretul, dar fara a avea o oferta comerciala. „Nu ne propunem sa concuram televiziunile comerciale”.
Si TVR1, sub conducerea lui Titus Munteanu, doreste sa apara in haine noi. Masurile de restructurare si planurile conducerii privind cresterea audientei in mediul urban dau bine pe hartie si suna excelent in urechile celor care vor sa asculte. Ramane de vazut daca Cristian Hadji Culea si colaboratorii sai apropiati vor aplica in realitate acest sistem. Dupa cum se stie, in SRTV orgoliile jurnalistilor sunt exagerat de mari in comparatie cu audienta si calitatea programelor pe care le realizeaza.