Agricultor ridicat de poliție pentru că a folosit apa din Dâmbovița la irigații
Situația a luat amploare miercuri, după ce mai mulți fermieri din Lungulețu s-au adunat în fața Primăriei pentru a protesta față de reținerea unui consătean. Acesta ar fi fost sancționat pentru utilizarea apei din râul Dâmbovița, conform unei postări publicate pe pagina „Bazinul Legumicol Comuna Lungulețu”.
Agricultorii au transmis, în mediul online, că apa este un bun comun, nu proprietatea statului, și că nu pot accepta interdicția într-o perioadă critică pentru culturile de varză și cartofi.
Mesajul public a avut un ton puternic emoțional, descriind apa ca fiind „sângele care pulsează în venele pământului nostru strămoșesc” și chemând comunitatea la unitate pentru apărarea drepturilor agricole.
„Să le arătăm că Lungulețu nu tace! Români, apa e viață! Este sângele care pulsează în venele pământului nostru strămoșesc, un dar divin, izvorât din inima României. Nu e proprietatea nimănui, ci a noastră, a tuturor! Căci fără apa ce dă rodire și suflare, nici pământul nu rodește, nici omul nu trăiește. Apa care ne-a hrănit strămoșii e un bun comun, nu al statului! Acum e ceasul să ne trezim!”, au transmis, printre altele, agricultorii din Lungulețu.
Un reprezentant al Apelor Române a declarat că Administrația Națională nu mai poate asigura apă suficientă pentru populația din București, motiv pentru care s-au luat măsuri restrictive. Oficialul a precizat că singurul beneficiar legal al apei din Dâmbovița este compania Apa Nova, care alimentează Capitala cu apă potabilă și servicii de canalizare.
Petre Daea reacționează: „Excesiv să pui restricții în plină secetă”
Într-un interviu acordat publicației DC News, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a declarat că a fost informat telefonic de către un producător local despre situația din Lungulețu. A recomandat acestuia să abordeze problema cu calm și să caute dialog cu autoritățile.
Daea a apreciat că este „excesiv” ca autoritățile să impună restricții în condiții de secetă severă, când producția de legume este singura sursă de venit pentru locuitorii din zonă. El a afirmat că le-a promis agricultorilor intervenția sa personală pe lângă actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, pentru a facilita o comunicare instituțională mai eficientă și pentru a evalua măsurile luate împotriva fermierilor.
Fostul ministru a considerat că este necesar să se țină cont atât de nevoia de apă, cât și de urgența alimentară, susținând că acțiunea autorităților a fost disproporționată față de realitatea de pe teren.
„Eu știu de situație, pentru că am primit telefon de la un producător care mi-a explicat. Eu i-am spus să fie liniștiți, să dialogheze și să cântărească bine acestă situație. Eu consider excesiv să te duci peste oameni în perioadă de secetă și să pui restricții la folosirea apei, în condițiile în care principala sursă de trai a locuitorilor din Lungulețu este producția de legume.
Le-am promis că voi discuta personal cu domnul ministru (n.r. Florin Barbu) pentru a lua legătura instituțional cu cei care sunt în desfășurarea acestei activități, astfel încât să se intervină în regulile stabilite și în conduita necesară, având în vedere că nevoia de apă, dar și cea de hrană sunt stringente. Cred că este o atitudine excesivă din partea celor care au desfășurat acțiunea împotriva agricultorilor“, a spus, pentru DC News, Petre Daea.
Propunerea lui Daea privind unificarea gestionării apelor și a solului
Referindu-se la acuzația că intervenția s-a făcut la cererea Apelor Române, Daea a subliniat că, în viziunea sa, apele și pământul ar trebui să se afle sub aceeași autoritate.
El a susținut că România are nevoie de un minister care să administreze unitar factorii de vegetație, astfel încât deciziile luate să fie obiective, coerente și bine fundamentate.
În opinia sa, doar o abordare integrată poate asigura echilibrul între protecția resurselor naturale și susținerea producției agricole, în special în regiunile unde agricultura este vitală pentru economie și comunitate.
Drept la replica
În data 1 iulie 2025, Apa Nova București a solicitat către Administrația Bazinală Argeș–Vedea asigurarea necesarului de debit pe râul Dâmbovița de 5 m³/s, prin suplimentarea cu 0,5 m³/s. Această intervenție a fost realizată ca urmare a constatării diminuării cantității de apă brută necesară producerii de apă potabilă. Apele Române a răspuns pozitiv solicitării, efectuând manevrele necesare.
Precizăm că debitele necesare de pe râurile Argeș și Dâmbovița sunt stabilite în baza contractului existent între Apele Române și Apa Nova București.
Suplimentarea debitelor apare strict ocazional, în special în sezonul cald, din cauza reducerii debitelor cursurilor de apă și a cererii ridicate de apă potabilă a locuitorilor din București și din comunele limitrofe. În alte situații, astfel de cereri apar ca urmare a unor factori, precum încărcarea cu alge cauzată de temperaturile ridicate sau fenomene specifice sezonului rece.
Apa Nova București declină orice implicare în acțiunile de control realizate de către Apele Române în comuna Lungulețu, responsabilitatea companiei noastre limitându-se strict la monitorizarea calității apei brute destinate potabilizării.
Necesarul de apă brută pentru potabilizare se realizează în baza unui program anual estimat agreat cu Administrația Națională Apele Române. Lunar, la nivelul Ministerului Mediului, au loc întâlniri tehnice dedicate programului de exploatare a principalelor lacuri de acumulare din România. Aceste ședințe reunesc reprezentanți ai unor instituții cheie de gestionare a resursei de apă (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Energiei, Dispeceratul Energetic Național, Administrația Națională Apele Române și Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, Agenția Națională de Meteorologie, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice), dar și mari utilizatori (Hidroelectrica, Agenția Națională de Îmbunătățire Funciare, Apa Nova București). Rolul acestor întâlniri este acela de a gestiona integrat și echilibrat debitele din rețelele hidrografice naționale, inclusiv necesarul de apă brută pentru producerea apei potabile a Capitalei și a zonelor limitrofe
